România, pe locul 89 în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională

Autor: Mediafax Postat la 08 mai 2024 35 afişări

România, pe locul 89 în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională

România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională, crescând în clasament faţă de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziţia 78. Bucureştiul însă obţine un scor mai scăzut decât cel de la nivel de ţară.

România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinaţii de relocare profesională, crescând în clasament faţă de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziţia 78. Bucureştiul în schimb, obţine un scor mai scăzut decât cel de la nivel de ţară, fiind plasat pe locul 118, potrivit studiului anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group şi eJobs.ro.

Candidaţii care ar fi cel mai tentaţi să accepte o ofertă de job din România sunt cei din Pakistan, Italia, Elveţia, Ungaria şi Austria, urmaţi de cei din Tunisia, Marea Britanie, Olanda, Serbia şi Irlanda.

„Întrebaţi care ar fi motivele pentru care ar alege România, 52% au pus pe primul loc calitatea vieţii, faptul că există un mediu care e prielnic familiilor (49%), numărul şi tipul de joburi scoase în piaţă de angajatori (47%), costul vieţii (40%), spiritul ospitalier şi cultura incluzivă (38%), faptul că este o ţară în care s-ar simţi în siguranţă (34%), dar şi faptul că formalităţile pentru a accesa piaţa muncii din România sunt mai puţin complicate decât pentru alte ţări. Ne lipsesc, însă, argumente precum calitatea vieţii sau existenţa unui sistem de sănătate în care să aibă încredere, motive care se regăsesc, totuşi, în lista celor care ar vrea să emigreze, în general, nu doar în România”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul platformei de recutare.

De cealaltă parte, motivele care îi determină pe români să ia în calcul varianta de a lucra în afară sunt legate de contextul economic şi de faptul că îşi doresc salarii mai mari, după cum susţin 85% dintre respondenţi. Lista argumentelor continuă cu perspectivele mai bune de evoluţie în carieră pe care cred că le-ar avea în altă ţară (48%), o mai bună calitate a vieţii, în general (77%), numărul şi tipul joburilor scoase în piaţă de angajatorii străini (50%), dar şi accesul la un alt mediu cultural (43%). „Cei care amână decizia de a pleca din ţară sau refuză, pur şi simplu, această opţiune spun că sunt ţinuţi aici de faptul că s-ar despărţi de familie, de ataşamentul pe care îl au faţă de casă şi de teama că nu s-ar putea adapta, dar şi de costurile ridicate pe care le-ar presupune o relocare. Românii se mai tem de bariera de limbă, de diferenţele culturale şi, pentru că suntem o naţie care îşi doreşte mai degrabă să cumpere o locuinţă decât să stea în chirie, sunt descurajaţi de faptul că le-ar fi destul de greu să facă o achiziţie imobiliară”, mai spune Roxana Drăghici.

Aceste argumente trebuie corelate şi cu faptul că 31% dintre candidaţii români care ar fi dispuşi să plece în străinătate ar face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Doar 8% ar viza o experienţă mai scurtă, de cel mult un an.

Ţările către care se îndreaptă cei mai mulţi dintre candidaţii români sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franţa, Olanda şi Austria.

La nivel global, candidaţii din toate cele 185 de ţări participante la studiu au aşezat pe primul loc în topul preferinţelor Londra, drept oraşul în care şi-ar dori cel mai mult să lucreze. Clasamentul continuă cu Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi şi New York.

Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eşantion de 150.000 de respondenţi din 185 de ţări, printre care şi România.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
românia,
clasament,
muncă

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.