♦ Norvegia este printre cele mai verzi economii ale lumii, la polul opus fiind coloşi precum China, unde energia lipsită de emisii de CO2 abia acum începe să devină o modă ♦ Cu o pondere a energiei lipsită de emisii de CO2 în total de peste 62%, România intră în topul celor mai verzi economii la nivel global, depăşind Germania, Olanda sau Portugalia.

Potrivit unui grafic realizat de platforma www.ourworldindata.org, la nivelul anului 2022, peste 62% din energia produsă în România a venit din surse lipsite de emisii, adică din nuclear şi regenerabil, procentul fiind similar cu cel din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Cu acest procent, România este în topul celor mai verzi economii ale lumii, într-o companie selectă formată din ţările nordice, Canada sau Austria.

Anul acesta, România ar putea termina cu un procent şi mai bun al ponderii energiei verzi în totalul consumului, fiind estimate noi puneri în funcţiune, dar şi o cerere de electricitate în scădere. De exemplu, în luna aprilie a acestui an, România a ajuns la o producţie de energie lipsită de emisii de CO2 de circa 80% din total. Ascensiunea verzilor s-a produs odată cu retragerea cărbunelui din funcţiune, dar şi pe fondul scăderii consumului de energie, ocazie cu care România a redevenit exportator după ani de import energetic, o victorie fără glorie, desigur. Dar ce este cu adevărat interesant este analiza acestui fenomen, aflat acum în pragul unui nou boom.

Spre exemplu, la jumătatea acestui an, datele Transelectrica arată că în centralele pe cărbuni mai erau doar 1.896 MW de capacitate, un nivel mult redus faţă de cei 5.439 MW cu care România defila în anii 2010, acolo unde se opresc datele de pe site-ul Transelectrica privind unităţile dispecerizabile de producţie a energiei. Înainte de 2010 însă, cărbunii aveau o pondere de 40% în producţia de energie, fiind în vârful lanţului trofic. Pe atunci, eolienele nici nu existau, iar în 2006, la Cernavodă nu era decât un reactor, cu o pondere de 9%. Prima schimbare majoră în sistemul de producţie local a adus-o anul 2007, atunci când la Cernavodă a mai fost pus în funcţiune un reactor nuclear. Doi ani mai târziu, în 2009, în România începe primul val de energie verde, care avea să dureze până în 2014. Roxana Petrescu

De la zero megawaţi în eoliene sau solare, România termină anul 2014 cu aproape 3.000 MW în eoliene, capacitate neschimbată de atunci din cauza modificărilor legislative. În 2014, energia verde, eoliene şi solare, avea deja 10% din producţia de energie a României. Creşterea ponderii eolienelor şi solarelor vine în contextul în care cererea de energie anul trecut a scăzut semnificativ, tendinţă continuată şi anul acesta. De altfel, acum România consumă aceeaşi cantitate de energie cu cea pe care o consuma în 2006, cu un an înaintea dublării capacităţii la Cernavodă. Cu un consum în scădere şi costuri de operare foarte ridicate, cărbunii nici nu mai au cum să reziste în noul peisaj energetic, marcat de traziţia spre surse regenerabile.