„Nu suntem în recesiune. Nu cred că suntem nici în direcţia aceea. Ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrăgeau bani europeni. Dar văd că merg destul de bine, investiţiile merg, consumul este în creştere, creditul şi-a revenit. Încetinire a creşterii PIB am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a PIB, cu cifre mari, nu cu 0,1%. Deci nu avem recesiune şi nu vedem“.

Rata anuală a inflaţiei va urma o traiectorie descendentă în acest an, iar BNR are în vedere reduceri de dobândă în perspectivă, însă se impune o perioadă de aşteptare de cel puţin două luni după creşterea inflaţiei din ianuarie, pentru a lua o decizie în acest sens.

„Credem în această traiectorie, inflaţia se duce în jos. Dar, ne mai trebuie cel puţin două luni, cred eu, de scădere a preţurilor de consum ca să luăm o decizie. Am discutat şi un calendar de reduceri de dobândă. Trebuie să aşteptăm cel puţin două luni în care să vedem o scădere a indicelui preţurilor de consum, după creşterea inflaţiei din ianuarie, ca să ne convingem“, a spus ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Boardul BNR a menţinut dobânda-cheie la 7% timp de nouă şedinţe consecutiv, inclusiv în luna februarie 2024, anticipând un puseu de creştere a inflaţiei în debutul anului 2024 din cauza taxelor şi impozitelor indirecte, pentru ca ulterior să revină pe scădere. Isărescu a spus că Ro­mânia a evitat recesiunea, susţi­nând că BNR a calibrat de aşa ma­nie­ră politica monetară încât să evi­tăm intrarea în recesiune, pentru că avem o problemă fiscală grea, avem deficitele gemene, iar o recesiune ar face situaţia şi mai dificilă.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în ianuarie 2024 la 7,4%, după ce scăzuse la finalul anului 2023 la 6,6%, potrivit datelor de la Insitutul Naţional de Statistică. BNR a ajustat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 la 4,7%, de la 4,8% anterior, în timp ce pentru anul 2025 banca centrală vede o inflaţie de 3,5%.

Rata anuală a inflaţiei IPC se va menţine pe o traiectorie generală de scădere (cu o întrerupere temporară în ianuarie a.c.), însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului 2025, potrivit prezentării guvernatorului BNR. Creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei IPC în luna ianuarie este asociată majorării unor impozite indirecte (TVA, accize ? impact estimat de 0,7 pp). Traiectoria prognozată a inflaţiei a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, ca urmare a evoluţiilor mai favorabile ale preţurilor alimentelor, inclusiv cele incluse în coşul inflaţiei de bază, şi ale celor ale combustibililor din perioada recentă.

Iar revenirea inflaţiei în intervalul ţintei (2,5% ±1 punct procentual), însă la limita superioară a acestuia (3,5%), este previzionată pentru orizontul prognozei, T4/2025, după cum a declarat guvernatorul BNR.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei în perspectivă, gvernatorul BNR a arătat că România nu se îndreaptă spre recesiune, în condiţiile în care continuă absorbţia fondurilor europene, investiţiile merg, iar consumul este în creştere.

Întrebat despre cât de aproape suntem de recesiune, guvernatorul BNR a susţinut că nu crede că suntem în direcţia aceea. ìNu suntem în recesiune. Nu cred că suntem nici în direcţia aceea. Ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrageau bani europeni. Dar văd că merg destul de bine, investiţiile merg, consumul este în creştere, creditul şi-a revenit.  Încetinire a creşterii PIB am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a PIB, cu cifre mari, nu cu 0,1%. Deci nu avem recesiune şi nu vedem. Sunt mai multe definiţii ale recesiunii, că ai  recesiune dacă ai două trimestre cu scădere, chiar dacă este uşoară, dar sper să nu ajungem nici acolo. Există o problemă, cu corecţia datelor statistice. Nu este uşor să calculezi corect cifre statistice agregate, globale, mai pot să apară corecţii. Dar nu cred că doreşte nimeni să aibă ţara recesiune. Eu nu văd recesiuneî, a menţionat Isărescu.

El a adus în discuţie menţinerea parcursului solid al investiţiilor, datorată valorificării resurselor financiare europene, precum şi posibila accelerare a consumului pe fondul creşterii puterii de cumpărare şi a creditelor pentru consum, după ce în T2/2023 şi T3/2023 s-a înregistrat o temperare a consumului populaţiei.

ìCererea excedentară se menţine la valori pozitive pe un orizont temporal mai lung comparativ cu ipotezele din ultimul Raport în principal sub efectul revizuirii impactului asupra economiei din partea impulsului fiscal, atât pentru anul curent, cât şi pentru cel următor reflectând materializarea unor riscuri privind politica fiscală şi de venituri evidenţiate în precedentul Raport, în special creşterile consistente, deja legiferate, ale pensiilorî, conform prezentării guvernatorului.

Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre:

Un nou mandat la conducerea BNR

► Noi nu trebuie să luăm nicio decizie, ci Parlamentul hotărăşte, partidele politice. Nu depinde de mine, depinde de Parlamentul României. Nu are rost să facem o discuţie pe această temă. Noi (boardul BNR-n.red) trebuie să ne facem datoria aici. Stăm aici până în ultima clipă, ţinem frâiele, şi pe urmă vedem, predăm mandatul boardului viitor. Nu poate nimeni să forţeze pe nimeni. Şi până acum au avut loc discuţii responsabile şi serioase. Nu depinde de noi. Până când ne cheamă Parlamentul, nu ne apucăm să comentăm, ne ţinem de treabă.

► Întrebat ulterior despre dorinţa proprie de a mai candida sau nu pentru un nou mandat în fruntea BNR, Mugur Isărescu a răspuns: „Nu pot să vă spun dorinţele. Din când în când trebuie să mă uit în buletin. A apărut această problemă. Tânăr nu mai sunt, am fost odată, dar sunt totuşi mulţi ani de atunci.

Creşterea economică

► Nu suntem în recesiune. Nu cred că suntem nici în direcţia aceea. Ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrageau bani europeni. Dar văd că merg destul de bine, investiţiile merg, consumul este în creştere, creditul şi-a revenit.

► Încetinire a creşterii PIB am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a PIB, cu cifre mari, nu cu 0,1%. Deci nu avem recesiune şi nu vedem. Sunt mai multe definiţii ale recesiunii, că ai  recesiune dacă ai două trimestre cu scădere, chiar dacă este uşoară, dar sper să nu ajungem nici acolo. Există o problemă, cu corecţia datelor statistice. Nu este uşor să calculezi corect cifre statistice agregate, globale, mai pot să apară corecţii. Dar nu cred că doreşte nimeni să aibă ţara recesiune. Eu nu văd recesiune.

► Se menţine parcursul solid al investiţiilor, datorat valorificării resurselor financiare europene

► Este posibilă accelerarea consumului pe fondul creşterii puterii de cumpărare şi a creditelor pentru consum.

► Cererea excedentară se menţine la valori pozitive pe un orizont temporal mai lung comparativ cu ipotezele din ultimul Raport în principal sub efectul revizuirii impactului asupra economiei din partea impulsului fiscal, atât pentru anul curent, cât şi pentru cel următor reflectând materializarea unor riscuri privind politica fiscală şi de venituri evidenţiate în precedentul Raport, în special creşterile consistente, deja legiferate, ale pensiilor.

Deficite şi datoria publică

► Nu datoria României este adevărata problemă, ci deficitul. Deficitul trebuie finanţat. Dacă rămâi cu el nefinanţat, este ca şi cum ai avea nişte cheltuieli pe care nu le finanţezi. Deficitul a fost destul de mare, trebuie să fie finanţat, din surse interne sau externe.

► Nu cred că suntem o ţară care să ne putem juca cu finanţarea deficitului. Apar într-adevăr penalizări, când ai deficit prea mare cresc dobânzile.

► România are situaţia fiscală cea mai dificilă din cele patru ţări din regiune, cu cel mai mare deficit fiscal, care se răsfrânge şi în deficitul extern. O recesiune ar face situaţia şi mai grea, este greu de controlat şi administrat.

► Suntem penalizaţi prin prima de risc din cauza deficitelor, şi în special din cauza deficitului fiscal, precum şi  a dificultăţii României de a reduce aceste deficite.

►Tema impozitului progresiv nu este de actualitate într-un an electoral, pentru că orice discuţie se duce în plan ideologic şi nu mai iese nimic. Se tulbură şi anul electoral. Deci, probabil, la anul va fi o discuţie pe tema aceasta.

Inflaţie

► Rata anuală a inflaţiei IPC se va menţine pe o traiectorie generală de scădere (cu o întrerupere temporară în ianuarie a.c.), însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului 2025.

► Creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei IPC în luna ianuarie este asociată majorării unor impozite indirecte (TVA, accize ? impact estimat de 0,7 pp).

► BNR a ajustat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 la 4,7%, de la 4,8% anterior. Pentru anul 2025 banca centrală vede o inflaţie de 3,5%.

► Traiectoria prognozată a inflaţiei a fost revizuită descendent pentru 2024, ca urmare a evoluţiilor mai favorabile ale preţurilor alimentelor, inclusiv cele incluse în coşul inflaţiei de bază, şi ale celor ale combustibililor din perioada recentă.

► Revenirea inflaţiei în intervalul ţintei (2,5% ±1 punct procentual), însă la limita superioară a acestuia (3,5%), este previzionată pentru orizontul prognozei, T4/2025.

► Principalul determinant al evoluţiei ratei anuale a inflaţiei IPC va rămâne indicele CORE2 ajustat.

► Rata anuală a inflaţiei de bază va urma o traiectorie continuu descendentă, valorile previzionate menţinându-se la niveluri superioare celor ale inflaţiei anuale IPC.

► Traiectoria prognozată a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, în contextul evoluţiilor mai favorabile ale indicatorului din perioada recentă, în special pe segmentul alimentar.