Lucian Heiuş, şeful ANAF, a declarat că în industria videochat-ului din România lucrează peste 400.000 de persoane. În plus sunt înregistrate 5.000 de firme cu acest obiect de activitate.

El menţionează că instituţia pe care o reprezintă poate obţine toate informaţiile despre veniturile acestor societăţi, sumele de bani câştigate putând fi văzute prin bănci.

„Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obţin de pe platformele de videochat, aflăm orice informaţie. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcţionează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei şi de acolo primesc bani. Aceşti bani intră prin bancă, îi putem urmări”, a spus preşedintele ANAF la Digi 24.

Aceasta este prima confirmare oficială în legătură cu fenomenul videochat-ului din România, care potrivit şefului ANAF a explodat în ultima perioadă .

Până acum existau doar estimări privind industria de videochat din România, care cel puţin din perspectiva numărului de persoane care activează în acest domeniu este de peste două ori mai mare faţă de cei care lucrează în industria de IT.

„Sunt discuţii că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari, însă ce e interesant este că 99% din venituri nu sunt de la cetăţeni români, ca să fie foarte clar. Românii care urmăresc aceste platforme sunt într-un număr foarte mic, însă banii sunt făcuţi în România şi plătiţi în România şi avem multe acţiuni de contor pe firmele de videochat. Şi cu ani în urmă erau. Mulţi nu înţelegeau că, de fapt, este o activitate, că ar trebui să aibă angajaţi, persoanele care prestează acea muncă şi cred că e un proces mult mai vechi. Astăzi avem instrumentele necesare pentru a putea monitoriza şi acţiona asupra acestor industrii”, a mai spus şeful ANAF la Digi 24.

Potrivit acestuia, ANAF a realizat un ghid prin care persoanele care activează în industria de videochat pot afla cum să îşi declare veniturile şi să plătească impozitele la stat.

De ce nu vedem/simţim criza? De unde vin banii care susţin în continuare consumul, aglomeraţia de pe şosele, vânzările de maşini, vânzările de apartamente sau piaţa produselor de lux? Cum a ajuns un transportator anonim din Bistriţa mai puternic decât o bancă?