Comisia Europeană a decis vineri să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor privind depozitele de deşeuri, a anunţat Ministerul Mediului.

Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare.

Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri.

Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii, susţin reprezentanţii Ministerului Mediului.

„Este o lecţie dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neaşteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autorităţile europene au fost excesiv de îngăduitoare şi ne-au acordat toate şansele posibile să ne îndeplinim obligaţiile, asumate de ţara noastră prin Tratatul de Aderare. Cetăţenii României trebuie să ştie că Guvernul şi Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancţiuni financiare să fie plătite de la Bugetul de Stat, adică din buzunarele lor. Aplicarea principiului <poluatorul plăteşte> este singura soluţie, aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite şi îi vom trage la răspundere”, a declarat Tánczos Barna, ministrul Mediului.

Conform acestuia, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar şase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta.

„Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor. Pentru restul de 42 de depozite neconforme rămase de închis, ne aflăm în diferite faze: pentru 8 depozite municipale am asigurat finanţarea din Fondul pentru Mediu şi se află în diferite faze de închidere. Mai există alte 9 depozite industriale, aflate în proprietatea a diverşi agenţi economici, pentru care s-au realizat anumiţi paşi, chiar dacă insuficienţi”, a adăugat ministrul.

El susţine că cea mai gravă situaţie este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvenţă sau faliment şi pentru care demersurile de închidere sunt practic inexistente. Tánczos Barna anunţă că pentru acestea au fost demarate procedurile în vederea exproprierii şi finalizării obligaţiei de închidere de către statul român.