Românii care au descoperit să facă bani din joacă. Afacerea lor s-a dublat pe timp de pandemie

Autor: Andra Stroe Postat la 15 iulie 2020 17095 afişări

În urmă cu opt ani, Cristi Soare, un corporatist din Bucureşti, pornea, alături de fratele său, un business cu cadouri nonconformiste. Treptat, compania a evoluat şi în direcţia jocurilor de societate, devenită între timp principala concentrare a afacerii. Iar pandemia nu doar că a crescut cererea pentru acest tip de produse, ci şi aşteptările antreprenorului, care vizează o dublare a veniturilor faţă de anul precedent.

„În 2019, Ennova Trading & Development S.R.L., sub umbrela căreia funcţionează cele două divizii ale companiei, platformele gameology.ro şi giftology.ro, a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de lei, atât din activitatea de distribuţie, cât şi din vânzările pe zona de online. Iar după ce în perioada de blocaj impus pe fondul răspândirii pandemiei numărul de comenzi a crescut exponenţial, reprezentanţii companiei se aşteaptă pentru acest an la o creştere între 80 şi 100% faţă de anul precedent.

„Ponderea vânzărilor pe online în 2019 a fost de aproximativ 20% din total cifră de afaceri, dar anul acesta va depăşi cu siguranţă 30%, atât datorită investiţiilor şi eforturilor depuse în mod constant pentru dezvoltarea organică a site-urilor noastre, cât şi exploziei numărului de comenzi din perioada pandemiei”, spune Cristi Soare, fondator şi managing partner la Gameology & Giftology. Pe fondul pandemiei, vânzările jocurilor de societate distribuite de companie au crescut cu 50%, iar online-ul a crescut de şase ori faţă de o perioadă obişnuită, vârful fiind atins însă în luna aprilie, când vânzările de pe acest canal au crescut de 11 ori. O evoluţie importantă a fost înregistrată şi în privinţa tranzacţiilor online plătite cu cardul, care au crescut tot cu 50%.

Antreprenorul a pornit la drum în vara lui 2012, odată cu lansarea platformei geekfun.ro, un magazin online destinat pieţei de cadouri din zona „geek”, nonconformiste. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 20.000 de euro, sumă alocată atât dezvoltării site-ului, cât şi achiziţionării produselor destinate vânzării. Proiectul a fost demarat alături de fratele său, Victor Soare, „eu ocupându-mă de partea economică, iar el de IT.” La momentul respectiv era o nişă încă neexploatată în plan local, îşi aminteşte antreprenorul, iar la baza deciziei de a porni acest business a stat nevoia de a găsi cadouri inteligente şi originale pentru prieteni. La vremea aceea, amândoi erau angajaţi în corporaţii, „eu eram director de achiziţii la un mare distribuitor de medicamente, iar Victor era project manager la o firmă de IT, motiv pentru care primii doi ani site-ul a funcţionat relativ încet, în paralel cu joburile noastre de zi cu zi”, povesteşte el.

Primul punct de cotitură a venit în 2014, când a decis să renunţe la jobul din corporaţie, iar soţia sa, Iulia Soare, s-a alăturat afacerii ca director de marketing. „Din acel moment, businessul a fost gestionat şi administrat de noi doi, fiind dedicaţi 100% acestui proiect.”

În 2015, site-ul a fost rebranduit în giftology.ro, odată cu extinderea gamei de produse şi ieşirea din zona exclusiv de „geek”. În anii ce au urmat, spune Cristi Soare, au fost în continuă schimbare ca direcţie de business, iar în 2017, odată cu apariţia popularei kendama, au devenit unii dintre cei mai importanţi distribuitori ai acesei jucării. Explozia fenomenului kendama, care a adus cu sine creşterea bruscă şi nenaturală a businessului din toate punctele de vedere – cifră de afaceri, dezvoltarea echipei, creşterea spaţiilor de depozitare – avea să-i aducă însă cu picioarele pe pământ, odată cu prăbuşirea vânzărilor, în toamna aceluiaşi an, la scurt timp după ce luaseră amploare. „A fost evidentă creşterea puternică pe care a avut-o kendama în România, dar la fel de clar a fost şi declinul în popularitate. Am căutat apoi să avem o gamă de produse care să nu sufere oscilaţii negative în mintea clienţilor, iar jocurile de societate au fost răspunsul perfect la momentul potrivit. Anul 2018 a fost dedicat reconstrucţiei aproape totală, piatră cu piatră, element cu element, astfel încât am reuşit să revenim pe un trend ascendent, sustenabil de la an la an. Din 2018 am devenit unul din jucătorii cheie pe piaţa jocurilor de societate.” Anul trecut au lansat o platformă separată, gameology.ro, dedicată jocurilor de societate, „principalul focus al firmei din ultimii ani”, lansare de care s-a ocupat soţia sa. Axarea pe această nouă direcţie a presupus şi „localizarea jocurilor de societate”, adică traducerea acestora în limba română şi adaptarea. „Piaţa românească de jocuri de societate nu este încă foarte dezvoltată, dar se află într-un evident progres, iar temelia acestui progres este găsirea de către clienţi a produselor în limba română pe rafturile magazinelor, adaptate pentru stilul lor de viaţă şi plăcerile cotidiene”, notează antreprenorul.

În prezent, portofoliul Gameology include peste 400 de jocuri, atât în limba română (produse fie de companie, fie de alte businessuri româneşti), cât şi în limba engleză. „Avem 20 de jocuri localizate, în limba română, pe care le distribuim la nivel naţional, anul acesta urmând să mai lansăm încă 3-4 jocuri noi. Costurile financiare preproducţie nu sunt foarte mari, dar traducerea şi adaptarea se fac de către noi, intern. Acesta este modul nostru de a ne asigura că totul va fi impecabil şi că vom oferi clienţilor o experienţă de joc cât mai agreabilă. Lucrăm intens la extinderea ofertei, astfel încât luna decembrie să ne găsească cu minimum 600 de jocuri listate”, spune antreprenorul. Însă adaptarea unui joc nu este atât de simplă pe cum ar putea părea. Cea mai mare provocare la traducerea jocurilor de societate este adaptarea lor la societatea şi cultura noastră: „Avem jocuri la care 50-60% din informaţii sunt create de la zero, pentru că altfel jocurile nu ar fi primite atât de bine de clienţii din România. De la glume care nu se aplică culturii noastre, la elemente de cultură generală care nu ar fi ştiute, toate aceste lucruri contribuie la crearea unui joc de succes.  Chiar dacă ideea este una genială în spate, neadaptarea lui corectă poate să ducă la un eşec, iar aici este nevoie de o creativitate puternică.” De aceea, pentru localizarea jocurilor, compania preferă să nu apeleze la firme de traducere, ci realizează totul în interiorul firmei. „Investiţia cea mai importantă pentru noi este cea a timpului alocat unui proiect. Am avut o serie de jocuri în care ne-am implicat foarte mult, iar în majoritatea cazurilor rezultatul a fost pe măsură.” Unul dintre jocurile care a necesitat o implicare intensă şi mult timp dedicat a fost 221B Baker Street – Jocul lui Sherlock Holmes. „Traducerea şi adaptarea au durat aproximativ 6 luni, iar la el au lucrat constant trei persoane. Este vorba de un joc care include 75 de cazuri de rezolvat, formulate ca mici extrase dintr-o carte cu faimosul detectiv, fiecare caz având 14 indicii (în total 1.050 de indicii) şi soluţia cazului, din nou, ca un extras din carte. Mai mult din jumătate de indicii au fost create de la zero, fiind vorba de informaţii care nu ar fi fost înţelese de publicul român.” Un alt exemplu de proiect care şi-au dorit să devină un joc inedit a fost Cluedo Dracula, realizat în parteneriat cu Castelul Bran.

„Acesta a fost un joc creat de la zero cu partenerii noştri, Winning Moves, cu elemente inspirate din legenda lui Dracula şi elemente din faimosul castel – locaţiile de pe tablă sunt realizate respectând elemente de design din interiorul castelului.” Din punct de vedere financiar, explică Cristi Soare, costul de producţie al unui joc este cuprins între 5.000 şi 30.000 de dolari şi depinde de complexitatea jocului şi de cantitatea produsă, iar plata trebuie achitată integral în avans. „Jocul este disponibil pentru vânzare abia la 3-4 luni după plata producţiei, deci nevoia de finanţare este semnificativă.” Cel mai bine vândute jocuri sunt cele de petrecere pentru adulţi. „Bătalia Cuplurilor, WTF?, Minţi Murdare şi Cufărul Petrecerii sunt best-seller atât pe site-urile noastre, cât şi pe principalele marketplace-uri şi în lanţurile de librării cu care colaborăm.” De asemenea, jocurile de familie precum Cameleonul, 221B Baker Street – jocul lui Sherlock Holmes, Campionii Distracţiei, 20 Second Showdown şi Tension atrag din ce în ce mai mulţi clienţi, „iar în perioada pandemiei au înregistrat o creştere spectaculoasă, oferind alternativa extrem de importantă a petrecerii timpului în cadrul familiei într-un mod plăcut şi educativ.”

În ceea ce priveşte oferta platformei Giftology, aceasta numără peste 1.200 de produse, „gama fiind extrem de largă: produse licenţiate, jocuri şi jucării, robotică, tricouri de colorat pentru copii, felicitări animate. Practic, ne dorim ca un client aflat în căutarea unui cadou să găsească oricând ceva potrivit pentru oricine”.

În prezent, principalii parteneri prin care compania îşi distribuie produsele sunt reţelele Auchan, Cora, Kaufland, Cărtureşti şi Diverta, dar şi platformele Elefant şi emag.   

Pentru acest an, reprezentanţii companiei se aşteaptă la un număr de peste 8.000 de clienţi pe zona de online şi la un total de 60.000-70.000 de clienţi pe toate canalele businessului. Valoarea medie a unei comenzi pe cele două site-uri este apropiată – între 140 şi 160 lei (TVA inclus), variind în funcţie de perioada anului, cu un maxim atins în luna decembrie. „Deşi produsele noastre nu sunt neapărat scumpe, ele se încadrează totuşi în gama produselor de lux, nesatisfăcând nicio nevoie de bază”, notează antreprenorul. Din acest motiv, adaugă el, „clienţii noştri sunt preponderent persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu un nivel de educaţie şi venituri peste medie, deschişi către o socializare live în familie sau în grupurile de prieteni. Nu facem excepţie din statistica generală a comerţului, procentul clienţilor femei este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor”. Până acum, compania a avut clienţi corporate doar ocazional, fără un impact semnificativ în cifra de afaceri, „dar ne aşteptăm ca pe viitor să crească interesul acestora odată cu conştientizarea beneficiilor educative şi de divertisment, o parte din jocuri pretându-se excelent pentru team buildinguri şi traininguri de echipe.” În acest sens, reprezentanţii afacerii au în plan dezvoltarea unui departament special care să se adreseze acestor clienţi, pentru a le pune la dispoziţie nu doar jocuri, ci şi instructori pentru evenimente speciale, „dar suntem nevoiţi să amânăm acest proiect pentru atunci când lucrurile vor reveni la normal”.

Piaţa jocurilor de societate din România este însă mult în urmă, nu doar faţă de Europa Occidentală, dar şi faţă de ţarile din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), spune Cristi Soare. „Se estimează, de exemplu, că piaţa poloneză este de aproximativ 10-12 ori mai mare decât a noastră, deşi populaţia este doar dublă. Este nevoie ca toate companiile active pe această piaţă să investească activ ani la rând pentru a ne apropia de potenţialul real al ţării noastre.” În ciuda acestui lucru, în ultimii ani se remarcă totuşi o dinamică deosebită a pieţei, „semn că ne aflăm pe un trend de creştere accelerat”. Astfel, adaugă el, „numărul distribuitorilor şi vânzătorilor de board games a crescut, se localizează din ce în ce mai multe jocuri, spaţiul alocat la raft de retaileri a crescut enorm, au apărut mai mulţi vloggeri dedicaţi, comunitatea online creşte de la o zi la alta – toate acestea sunt dovezi clare că ne îndreptăm în direcţia corectă.” Antreprenorul spune că principala evoluţie este legată de creşterea numărul de clienţi care cumpără jocuri de societate, fără să identifice însă o schimbare semnificativă în preferinţele sau în bugetul alocat pentru această pasiune. „Evident, există jucători pasionaţi care au zeci şi sute de jocuri în ludoteca proprie, dar aici vorbim de maximum 100 la nivel naţional. În rest, ne adresăm jucătorilor ocazionali, cu speranţa că aceştia vor reveni la noi odată ce au prins gustul jocurilor.”

În ceea ce priveşte competiţia, antreprenorul spune că „principalii localizatori de jocuri din România cu care ne identificăm sunt Lex Hobby Store şi Ludicus Games, ambele fiind mici firme româneşti care au demarat proiecte antreprenoriale din pasiune şi cu care avem o relaţie de prietenie şi de respect”, iar ca magazine online de jocuri de societate, Regatul Jocurilor şi Red Goblin sunt doi competitori cu o istorie lungă pe piaţă şi foarte mulţi clienţi fideli, mai ales din zona jucătorilor pasionaţi.

Din cauza pandemiei, compania a fost nevoită să amâne câteva lansări de jocuri pentru anul viitor, motiv pentru care vor avea doar trei sau patru noutăţi în 2020. În perioada următoare, reprezentanţii businessului şi-au propus să continue dezvoltarea reţelei de distribuţie, astfel încât produsele companiei să fie la îndemâna consumatorilor de jocuri de societate şi să investească în creşterea traficului pe site-urile proprii. „Ne aşteptăm ca evenimentele cu public numeros să fie evitate pentru o perioadă semnificativă de timp, motiv pentru care jocurile de societate vor fi o alternativă excelentă pentru petrecerea timpului în grupuri mici. Din acest motiv, nu credem că piaţa noastră va fi afectată dramatic de pandemie, putând avea chiar un efect pozitiv pe termen mediu.”

Echipa permanentă a businessului numără şapte persoane, cărora li se adaugă câţiva angajaţi temporari în sezonul de iarnă. De asemenea, o serie de servicii sunt externalizate, precum promovarea online, contabilitatea, resursele umane şi grafica. „Pe perioada stării de urgenţă am fost nevoiţi să trecem o parte din personal în şomaj tehnic, mai ales din cauza îngheţării aproape complete a activităţii pe retail, dar nu am desfiinţat niciun post. Toţi angajaţii sunt din nou activi începând cu 1 iunie.”

De ce sunt însă jocurile o alternativă atât de atractivă pentru oamenii de toate vârstele? „Noi considerăm că joaca este esenţială în viaţa de zi cu zi şi lucrăm să o reintroducem în programul zilnic. Vrem ca oamenii să renunţe la telefoane, laptopuri şi Netflix măcar pentru câteva ore pe săptămână pentru a interacţiona cu cei dragi. Joaca nu este doar benefică pentru sănătate, scăzând nivelul de stres, dar creşte şi capacităţile intelectuale, ajutând la rezolvarea rapidă a unor sarcini”, spune Cristi Soare, adăugând că noul context de piaţă le-a demonstrat că se află pe drumul cel bun şi că au ales un domeniu care nu îi va dezamăgi, nici ca evoluţie, nici ca satisfacţie emoţională. Ca lecţie de business deprinsă din pandemie, antreprenorul spune că este foarte important să ajungi la clienţi prin diferite canale. „Deşi retailerii cu care lucrăm ne generează mare parte din cifra de afaceri, în perioada stării de urgenţă online-ul a fost plasa noastră de siguranţă care ne-a făcut să depăşim cu pierderi minime această situaţie pe care nimeni nu o anticipa. Trebuie să fii oricând pregătit pentru o schimbare rapidă, să te poţi adapta la nevoile clienţilor şi să ai soluţii alternative de a ajunge la aceştia. Puterea noastră de adaptare la schimbare a fost antrenată de necesitatea de a ne schimba businessul de la perioadă la perioadă.”

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.