Numerarul din economie se îndreaptă spre pragul de 100 mld. lei l Românii au început să dea drumul la cheltuieli pentru consum, vacanţe, maşini sau altele, pe măsură ce efectele pandemiei COVID-19 s-au mai temperat.

Cash-ul din economie a ajuns la sfârşitul primului semestru (S1) din 2021 peste 92,8 mld. lei, marcând un nou maxim istoric, după o creştere cu 12,7% faţă de nivelul din iunie 2020, după cum reiese din datele centralizate de Banca Naţională.

În termeni nominali, circa 10,5 mld. lei au intrat în economie cash în ultimul an.

Creşterea consumului, pre­fe­rinţa româ­ni­lor pentru bani lichizi, dar şi absenţa unor so­luţii alternative de plată în sec­torul public sunt câţiva fac­tori care au stimulat ascen­siu­nea nu­merarului în circulaţie de-a lun­gul anilor, după cum au explicat unii analişti.

Volumul ridicat al nume­ra­ru­lui în cir­cu­laţie arată că încă se menţine preferinţa ma­jo­rităţii românilor pentru plă­ţi­le cu bani li­chizi în detri­mentul mijloa­celor mo­der­ne de plată, continuând ten­dinţa de a retrage banii de la ban­co­mate în ziua de sa­lariu pentru a simţi între de­ge­te polimerii bancnotelor.

Chiar dacă şi tran­zacţiile cu carduri au cres­cut în această pe­ri­oa­dă de pandemie, eco­no­mia României este prac­tic în continuare de­pen­dentă de cash. Iar cash-ul favorizează direct eco­nomia subterană.

Numerarul la nivel record se vede şi în cifrele în creştere ale consumului, în vacanţe, în creş­terea pieţei auto. Practic, românii au început să dea dru­mul la cheltuieli în pri­ma jumătate a acestui an, pe măsură ce efectele pan­de­miei de COVID-19 s-au mai tem­perat, alocând sume tot mai mari pentru consum, va­can­ţe, maşini sau alte cheltuieli. Volu­mul cifrei de afaceri din comerţul cu amă­nuntul a crescut în iunie cu 12% faţă de iunie 2020. Pe piaţa auto, înmatriculările de maşini noi au acce­lerat în ultimele luni, în iunie, de exem­plu, fiind înmatriculate peste 14.000 de auto­vehicule noi, în creştere cu 18% faţă de iunie 2020. Iar eliminarea unor restricţii legate de pandemiei a stimulat apetitul pentru vacanţe.

Dacă analizăm nivelul numerarului în raport cu volumul depozitelor în lei ale populaţiei, observăm că numerarul în circulaţie reprezenta în S1/ 2021 mai mult de jumătate, respectiv 59%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populaţiei în lei, cât şi pe cele în euro, numerarul este de aproape trei ori mai mic.

Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB.

Ritmul de creştere a numerarului este mult peste rata anuală a inflaţiei, care a oscilat în 2020 în jurul a 2-3%, iar în iulie 2021 a urcat până la 5%.

Preferinţa pentru lichiditate este specifică perioadelor de criză. Dar şi în perioadele de sărbători sau în vremuri de boom economic, numerarul în circulaţie a fost în ascensiune în România.

De exemplu, pe parcursul anului 2020 un moment de referinţă a fost luna martie, când s-a înregistrat o majorare substanţială a retragerilor de numerar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului. Astfel, oamenii, în special cei cu venituri mici, au retras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziţie, având în vedere şi carantina impusă de autorităţi. În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar de la BNR ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a companiilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, dublu faţă de decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă.