Conceptul de stare de bine (well-being) a evoluat în ultimii ani dincolo de zona legată de sănătatea fizică şi mentală, fiind tot mai des asociat şi cu sănătatea financiară. În acest context, well-being-ul financiar capătă o importanţă sporită, reflectând dorinţa oamenilor de a atinge stabilitate şi siguranţă în gestionarea banilor, arată un studiu Revolut, care a analizat 21.000 de consumatori, dintre care 1.000 de români, în legătură cu comportamentul lor de economisire şi cum reuşesc să îşi păstreze încrederea în capacităţile lor financiare.

Astfel, pentru 54% dintre românii care au fost implicaţi în studiu, starea de bine din punct de vedere financiar înseamnă ca fiecare individ să aibă un fond de rezervă, iar contul din bancă să nu fie niciodată gol. În plus, 35% dintre respondenţii la acest studiu au asociat starea de bine şi linişte interioară cu o atitudine responsabilă faţă de bani.

“Românii care economisesc o fac în primul rând ca să se simtă mai în siguranţă. Doar 27% dintre respondenţi spun că economisesc mai ales pentru experienţe plăcute cum ar fi vacanţele, iar 23% pentru mici plăceri. 19% strâng bani pentru obiective bine stabilite, cum ar fi un apartament mai mare sau organizarea nunţii. Doar 6% pun bani în depozite şi conturi de economisire pentru câştigul adus de dobândă”, notează analiza Revolut.

Milenialii asociază cel mai mult starea de bine cu o atitudine lipsită de grija banilor. Astfel, pentru 56% dintre cei cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, confortul financiar este obţinut atunci când au suficiente fonduri pentru situaţii neprevăzute. Mai puţin preocupaţi de aceasta sunt cei cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (50%).

Vacanţele şi educaţia sunt două dintre motivele puternice pentru generaţia Z în privinţa scopurilor de a economisi (31% şi, respectiv, 14%). În acelaşi timp, generaţia bunicilor (65 plus) economiseşte mai ales pentru a cumpăra cadouri de sărbători copiilor şi nepoţilor (25%), în timp ce generaţia X (45-54 de ani) îi include pe cei mai mulţi dintre respondenţii care au spus că nu reuşesc să facă deloc economii (6%).

Principalele obstacole în calea economisirii sunt: cheltuielile neprevăzute (42%), veniturile insuficiente (38%), costul mare al vieţii (22%), educaţia financiară limitată (10%).

Studiul Revolut arată că veniturile mici ale celor din Generaţia Z îi împiedică pe aceştia să economisească atât cât ar vrea, potrivit a 43% dintre respondenţii din această categorie. Cheltuielile neprevăzute sunt o piedică pentru mileniali în a-şi atinge scopurile privind economisirea (50%). La polul opus, boomerii (22%) declară că economisesc în ciuda piedicilor. De altfel, studiul arată că disciplina financiară este mai degrabă legată de înţelepciunea adusă de experienţa de viaţă decât de educaţia financiară. Boomerii au cel mai mic procent de răspunsuri care indică acest aspect ca o piedică importantă pentru executarea planurilor de economisire (6%), în timp ce media celei mai tinere generaţii incluse în studiu, 18-24 de ani, este 19% (10% media generală).

Un nivel de trai foarte bun a fost mereu pe lista de priorităţi a românilor, dar aproape 55% dintre ei îşi folosesc din fondurile de rezervă pentru a ţine pasul cu cei din jur care îşi permit orice.

Generaţia Z este de departe cea mai tentată să cedeze la presiunile grupului de prieteni şi să cheltuiască din economii, pentru a-şi oferi un stil de viaţă ca al acestora (67% vs 55% în medie). Categoria de vârstă 45-54 ani a înregistrat cea mai ridicată rată de răspuns cu privire la utilizarea economiilor pentru a cumpăra produse pe care nu şi le permitea (35% vs 30% media). Dintre toate generaţiile, seniorii (55 ani plus) sunt cel mai puţin expuşi la acest comportament determinat social deoarece nu fac economii (18% vs 12% media generală).

64% dintre participanţii la studiu au declarat că ar renunţa la unele obiective importante pentru a-şi satisface nişte dorinţe imediate. 24% cred că din cauza vremurilor imprevizibile este mai bine să îţi oferi bucurii imediate, în timp ce 29%, deşi sunt susţinători ai economisirii, tot ajung să cheltuiască. 11% dintre respondenţi sunt sceptici că ar putea să pună bani deoparte şi, în consecinţă, cheltuiesc pentru a-şi face anumite plăceri de moment.