Documentul tehnic realizat de către specialiştii ROMEPS se numeşte “Ghidul de utilizare al polistirenului” şi va fi distribuit începând de anul viitor către firmele de construcţii, arhitecţi, producători şi, nu în ultimul rând, către organele reprezentative ale statului.

“Din calculele noastre, folosirea polistirenului de 15 cm, nu ar trebui să crească costurile termosistemului pe ansamblu cu mai mult de de 5 procente, însă impactul asupra eficienţei lucrării de termoizolaţie este uriaş. Mai mult, ţara noastră trebuie să producă până la mijlocul anului viitor o serie de măsuri concrete pe baza Protocolului semnat cu Uniunea Europeană, denumit  20-20-20, care prevede că până în anul 2020 România să îşi reducă fata de anul 1990 noxele cu 20 procente, să producă minim 20% din energia totală cu surse regenerabile şi să reducă consumul de energie cu 20 procente. Ţara noastră trebuie să spună concret ce va face pe aceste direcţii, iar creşterea eficienţei energetice a majorităţii clădirilor, care se află acum în stadiile C,D, şi E, la clasele A şi B de energie, ar putea să însemne un punct forte al nostru în acest proces”, precizeză Marin Cruţescu.

Pe ansamblu, din datele asociaţiei, piaţa de polistiren expandat a scăzut în acest an cu aproximativ 15 procente, reuşind să recupereze în toamnă decalajul înregistrat în prima jumătate a anului. “În ciuda acestei scăderi cantitative, putem spune că in piaţa s-a simţit un reviriment al materialelor de calitate. Astfel, faţă de anii precedenţi, avem o creştere de până la 20 de procente a consumului de polistiren recomandat de standardele în vigoare pentru diverse aplicaţii, inclusiv termoizolaţii. Acest fapt demonstrează că se conturează o tendinţă în piaţă care merge spre folosirea corectă a materialelor”, menţionează Marin Cruţescu.

“Pentru anul viitor mizăm pe o creştere a pieţei pentru că suntem presaţi de Europa să adoptăm măsuri concrete care să vizeze eficienţa energetică şi mai ales că 90% din fondul locativ la nivel naţional (blocuri şi locuinţe individuale) nu sunt reabilitate termic. Atât autorităţile centrale, cât şi cele locale ar trebui să revină cu programe care să stimuleze termoizolarea, atât a blocurilor, dar şi a locuinţelor individuale. Fie că sunt asociaţii de bloc sau persoane private care deţin case, aceştea ar trebui stimulaţe în egală măsură să realizeze astfel de lucrări de reabilitare”, mai adaugă Marin Cruţescu.