Problema schimbărilor climatice devine din ce în ce mai presantă pentru state, care se angajeză să reducă emisiile de dioxid de carbon, inclusiv prin reducerea consumului de combustili fosili. Saudiţii sunt conştienţi de acest lucru, iar o scădere pe term lung a cererii de ţiţei ar crea dificultăţi pentru o ţară care are de finanţat un deficit bugetar de 87 mld. dolari SUA, aproximativ 10,8% din PIB-ul Arabiei Saudite.

“De ce te-ai lista când singurul tău activ important este la cel mai scăzut nivel din 2003?”, a declarat Andrew Logan, director la Ceres, o organizaţie americană care militează pentru adoptarea de către corporaţii a unor practici sustenabile de business. Logan este de părere că saudiţii îşi dau seama că epoca petrolului este aproape de sfârşit şi vor să îşi capitalizeze unicul activ în cazul în care petrolul şi-ar pierde din importanţtă.

Acordul semnat la Paris în luna decembrie, inclusive de către Arabia Saudită, care doreşte să limiteze emisiile de dioxid de carbon îşi propune şi reducerea consumului de combustibili fosili precum cărbune, petrol şi gaz.

Conform unui raport al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei(IPCC), pentru a avea o şansă de 50%  de a reduce creşterea temperaturiile la nivel global la 2 grade Celsius, peste două treimi din rezervele de petrol ale planetei ar trebui să rămână neexploatate. La nivelul actual al emisiilor, lumea îşi poate permite să consume petrol doar pentru următorii 20 de ani.

Andrew Logan de la Ceres consideră că Arabia Saudită nu doreşte să rămână cu uriaşele sale rezerve în momentul în care petrolul nu ar mai fi relevant pentru economia globală, iar Fadel Gheit estimeză că 90% din valoarea companiei saudite provine din rezervele sale.

Însă James Leaton, analist la Carbon Tracker Initiative, crede că saudiţii vor rezista pe piaţă în ciuda unor condiţii adverse.

Leaton este de părere că pentru a atinge ţinta de reducere stabilită la Paris doar 7% din proiectele companiei vor trebui suspendate, echivalent cu o reducere a investiţiilor de capital cu 12 mld. dolari. Proiectele care vor suferi cel mai mult vor fi cele din nisipuri petroliere, off-shore sau din zona arctică, a adăugat analistul.

El vede şi nevoia finanţării deficitului bugetar ridicat al monarhiei ca unul din motivele din spatele unei posibile vânzari de acţiuni ale Aramco.

În plus, Leaton crede că politica saudiţilor de a creşte producţia cu scopul eliminării competitorilor săi nord-americani de pe piaţă vine în conflict cu intenţia saudiţilor de îşi vinde compania petrolieră.

Şi Mohammed bin Salman, unul prinţii moştenitori ai Arabiei Saudite, este conştient de nevoia ţării sale de a îşi diversifica economia. Într-un interviu pentru The Economist, a declart că vede mineritul şi turismul religios ca domenii cu potenţial de creştere. Regatul din Orientul Mijlociu a încercat să îşi dezvolte rezervele de gaze natural şi a investit în tehnologiile solare.