♦ În toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităţilor fiscale acordate în 2018 industriei construcţiilor.

Salariul mediu din industria construcţiilor s-a apropiat considerabil, în aprilie 2024, de pragul de 5.000 de lei net lunar, înregistrând astfel un maxim istoric, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de aprilie 2023, creşterea este de 12%, în vreme ce, faţă de martie 2024, este de 3%.

„Ne aşteptăm la o creştere a costurilor salariale ca urmare a deficitului de forţă de muncă“, spune Ion Crăciunescu, CEO şi fondator al IBB Holding, un grup de douăsprezece companii care activează în domeniul construcţiilor, cu preponderenţă construcţii de infrastructură.

Specialiştii din construcţii spuneau, în vara anului 2023, că, în cazul muncitorilor necalificaţi, dacă în România ei lucrează pe un salariu minim de 700 de euro, în Germania pot ajunge şi la venituri de

2.000 de euro pe lună. Acest decalaj vine în condiţiile în care companiile din domeniul producţiei de materiale de construcţii, dar şi cele care se ocupă cu ridicarea proiec­telor imobiliare sau de infrastructură au ridicat de multe ori în ultimii ani problema insuficienţei forţei de muncă.

Mai mult, în toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităţilor fiscale acordate în 2018 in­dustriei construcţiilor. Este vorba despre scutirea de la plata contribuţiilor so­ciale ale angajatorului din con­struc­ţii şi reducerea contri­buţiilor sociale ale sala­ria­ţilor cu 3,75%. Aceste mă­suri au pus presiuni pe bugetele com­paniilor.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, Ordonanţa de urgenţă 114/2018 a impus un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din domeniul construcţiilor. Ulterior, prin OUG 168/2022, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut a fost stabilit la 4.000 de lei.

Indiferent că e vorba despre şantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forţă de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât şi cele străine au ales să recruteze oameni din Asia, dar şi din Ucraina, Serbia sau Maroc pentru a putea să-şi onoreze activităţile.

Potrivit specialiştilor în resurse umane, sectoare precum construcţiile, HoReCa şi comerţul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificaţi, după ce românii care ocupau aceste poziţii au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate.

Companiile apelează astfel la forţă de muncă din ţări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajare cu candidaţi locali, a unei productivităţi mai ridicate a muncitorilor asiatici sau pentru o fluctuaţie de personal mai mică în unele cazuri. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuaţie de personal mai mică şi o productivitate mai mare.

Industria construcţiilor a ajuns să numere, la sfârşitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi centralizate de ZF.