Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a refuzat, miercuri, să comenteze informaţiile apărute în presă privind responsabilitatea Ucrainei în atacarea gazoductelor Nord Stream, subliniind însă că Berlinul investighează circumstanţele atacurilor împreună cu partenerii occidentali.

Întrebat despre informaţiile transmise de surse din cadrul serviciilor de informaţii din SUA şi Olanda privind implicarea Ucrainei în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, Olaf Scholz a răspuns, conform site-ului Tagesschau.de: "Datele serviciilor secrete sunt secrete şi, dacă totul merge bine, rămân secrete".

Însă cancelarul Germaniei a susţinut că Berlinul va afla circumstanţele producerii atacurilor. "Guvernul german a decis că trebuie să facă totul pentru a afla cum s-au produs incidentele. Vom stabili circumstanţele, în colaborare cu serviciile noastre secrete, cu partenerii noştri internaţionali şi cu Parchetul federal", a subliniat Olaf Scholz.

Conductele Nord Stream 1 şi 2 au fost atacate pe 26 septembrie 2022, dar Ucraina a negat vehement că ar fi implicată.

Săptămâna trecută, surse citate de cotidianul The Washington Post au declarat că Administraţia Joseph Biden a ştiut în avans despre planul serviciilor secrete ucrainene de atacare a gazoductelor Nord Stream. Preşedinţia SUA şi Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) au refuzat să facă vreun comentariu public despre dezvăluiri. În martie, surse din cadrul serviciilor secrete americane citate de cotidianul The New York Times au afirmat că actele de sabotaj au fost comise de un grup pro-ucrainean. Administraţia de la Kiev şi oficiali din cadrul serviciilor militare ucrainene au semnalat că nu au avut niciun rol în atacuri şi că nu ştiu cine le-a comis.

Surse citate de publicaţia The Wall Street Journal au declarat marţi că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) a avertizat, în vara anului 2022, Administraţia de la Kiev să nu atace gazoductele Nord Stream 1 şi 2, imediat după ce primise informaţii detaliate despre planul de atac. Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a transmis mesajul Kievului după ce primise date de la serviciile secrete militare din Olanda despre planul Kievului de atacare a gazoductelor care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

Mai multe state occidentale au atribuit Moscovei atacurile. Rusia a argumentat că nu avea de ce să atace propriile gazoducte care fac legătura cu Germania prin Marea Baltică, atribuind atacurile Ucrainei, care, potrivit Moscovei, ar fi primit susţinere din partea Statelor Unite şi Marii Britanii. Recent, Administraţia Rusiei i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei şi Suediei pentru a denunţa lipsa de progrese în investigaţiile privind atacurile asupra gazoductelor Nord Stream. Moscova a cerut constant să participe la investigaţii şi, în contextul refuzului Germaniei, Danemarcei şi Suediei, a denunţat "incapacitatea garantării transparenţei". "Faptul că autorităţile germane, daneze şi suedeze evită orice interacţiune cu Rusia în acest caz este inacceptabil. Aceste ţări nu sunt interesate de aflarea circumstanţelor reale ale acestui act de sabotaj. Dimpotrivă, întârzie eforturile şi încearcă să ascundă urmele şi adevăraţii vinovaţi", a acuzat pe 25 mai Ministerul de Externe de la Moscova.