Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat Uniunea Europeană să îşi reducă dependenţa de China, acuzând guvernul de la Beijing că se comportă din ce în ce mai mult ca un rival şi un concurent decât ca un partener, conform Bloomberg.

În faţa legislatorilor UE, la Strasbourg, cu ocazia Zilei Europei, Scholz a prezentat viziunea sa asupra unui bloc reformat şi lărgit, care trebuie să vorbească pe o singură voce în ceea ce priveşte problemele, inclusiv legăturile cu China, dacă doreşte să joace un rol de lider la nivel mondial.

"Relaţia noastră cu China este descrisă pe bună dreptate de triada "partener, concurent, rival sistemic" deşi, fără îndoială, rivalitatea şi concurenţa din partea Chinei au crescut", a declarat Scholz. "UE este conştientă de această evoluţie şi reacţionează în consecinţă."

Scholz a declarat că este de acord cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că blocul celor 27 de naţiuni nu ar trebui să urmărească o decuplare imediată de China, ci să pună în aplicare o "reducere inteligentă a riscurilor".

UE ar trebui să se apropie de ţările din aşa-numitul sud global şi să ofere noi parteneriate şi acorduri comerciale care să creeze locuri de muncă şi bogăţie pe teren în Africa, Asia şi America de Sud, a adăugat el. Acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la reducerea dependenţelor economice faţă de China, a susţinut Scholz.

China este cel mai important partener comercial al Germaniei, iar întreruperea legăturilor de afaceri înrădăcinate ar afecta cea mai mare economie europeană.

În acelaşi timp, tensiunile cu Beijingul au crescut din cauza poziţiei tot mai agresive a Chinei faţă de Taiwan. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a expus dependenţa excesivă a Germaniei de combustibilii fosili ruşi, iar Scholz şi guvernul său doresc să evite o eroare similară cu China în domenii precum tehnologia şi materiile prime.

Reluând principalele puncte ale unui discurs ţinut la Praga în luna august a anului trecut, Scholz a cerut o revizuire a procesului decizional al UE şi a reiterat propunerea ca votul majoritar să fie utilizat pentru decizii în domenii precum politica externă şi impozitele, în locul actualei cerinţe de unanimitate.

El a adăugat că UE trebuie să îşi respecte promisiunile privind extinderea, în special faţă de ţările din Balcanii de Vest, care aşteaptă să adere de aproximativ două decenii.