Scoateţi o foaie şi un pix şi haideţi să facem digitalizare: Şcolile din sectorul 1 al Capitalei au câte un calculator la fiecare elev. În sectorul 6 sunt nouă elevi care împart un calculator: „Adoptarea tehnologiei în zona de liceu şi gimnaziu este o problemă”
În Bucureşti erau înscrişi 153.600 de elevi în învăţământul primar şi gimnazial în anul şcolar 2022 – 2023, ultimul an pentru care există date la Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul de calculatoare pe care le au la dispoziţie şcolile din Capitală a ajuns la 54.089 în acelaşi an şcolar. Astfel, un calcul simplu arată că sunt, în medie, trei elevi la un calculator în şcolile din Bucureşti.
♦ În sectorul 6 din Capitală sunt înscrişi 27.318 elevi în învăţământul primar şi gimnazial, iar şcolile au la dispoziţie 2.960 de calculatoare, adică o medie de nouă elevi per calculator ♦ În sectoarele 2 şi 3 sunt câte cinci elevi per calculator, în sectoarele 4 şi 5 sunt câte doi elevi la un calculator, iar în sectorul 1 raportul este de aproape unu la unu.
În Bucureşti erau înscrişi 153.600 de elevi în învăţământul primar şi gimnazial în anul şcolar 2022 – 2023, ultimul an pentru care există date la Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul de calculatoare pe care le au la dispoziţie şcolile din Capitală a ajuns la 54.089 în acelaşi an şcolar. Astfel, un calcul simplu arată că sunt, în medie, trei elevi la un calculator în şcolile din Bucureşti.
Dacă ne uităm mai în detaliu, datele pe sectoarele din Capitală arată diferenţe mari în accesul la calculatoare al elevilor de învăţământ primar şi gimnazial de aici. Astfel, cel mai rău stă sectorul 6, care are 27.318 elevi în învăţământul primar şi gimnazial, iar şcolile au la dispoziţie 2.960 de calculatoare, adică o medie de nouă elevi per calculator.
În sectoarele 2 şi 3 sunt câte cinci elevi per calculator, iar în sectoarele 4 şi 5 sunt câte doi elevi la un calculator. În sectorul 1 raportul este de aproape unu la unu.
Situaţia din Capitală, cu diferenţele uriaşe care apar în statistică între sectoare despărţite de cinci - şase kilometri sunt o oglindă a ceea ce se întâmplă la nivel naţional. Dacă în sectorul 6 din Capitală o clasă de 25 de elevi trebuie să lucreze pe cel mult trei calculatoare la ora de tehnologie a informaţiei, care ar putea fi aşteptările pentru Vaslui, Teleorman sau Gorj?
„Avem capital uman, avem capital economic. Sunt complet de acord cu ideea de a tehnologiza statul, dar mai sunt nişte zone pe care le-aş adăuga. În zona de liceu şi gimnaziu chiar este o problemă în creştere. Având doi copii, eu simt că este din ce în ce mai rău. Zona de tehnologie, de AI, nu este adoptată şi nici noi metode de a preda nu sunt adoptate cu viteza cu care sunt adoptate în alte ţări“, a spus Paul - Alexandru Chiriţă, senior director, Digital Media România, Adobe.
Programa şcolară a introdus manuale şi discipline menite să îi familiarizeze pe copii cu tehnologia, dar cum faci acest lucru cu o foaie de hârtie şi un creion?
ZF a cerut de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti numărul de calculatoare, numărul de laboratoare de informatică şi numărul de elevi din învăţământul primar şi gimnazial care studiază această disciplină. Răspunsul instituţiei nu a atins niciunul dintre aceste puncte.
„În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 3590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial disciplinele informatică şi TIC se studiază, pentru învăţământul gimnazial, în clasele V-VIII. În acest an şcolar, în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat si particular sunt înscrişi în clasele V-VIII 67.016 de elevi”, spune răspunsul ISMB.
Despre laboratoare, instituţia spune şi mai puţine informaţii clare:
„În baza Contractelor de Finanţare semnate cu Ministerul Educaţiei prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării, (UEFISCDI), Primăriile Sectoarelor 1-6 ale Municipiului Bucureşti au implementat proiectul Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor conexe. Proiectul se derulează pe o perioadă de 18 de luni – iulie 2023 - decembrie 2024 şi este finanţat prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă. De asemenea, Ministerul Educaţiei, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii finanţate prin Planul Naţional de Reformă şi Rezilienţă (PNRR), a lansat apelul competitiv de proiecte „Dotarea cu laboratoare de informatică şi ateliere de practică a unităţilor de învăţământ din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic.”
Datele referitoare la numărul de calculatoare şi numărul de elevi sunt preluate din statistici realizate de birourile INS din Capitală. ZF nu deţine informaţii privind numărul de calculatoare funcţionale în prezent, al sălilor de clasă în care elevii au acces la aceste calculatoare, astfel că şi acolo unde situaţia statistică arată bine realitatea orelor să indice tot o aglomerare de pagini de hârtie la discipline care implică folosirea celor mai noi tehnologii.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro