Investitorii pariază din ce în ce mai mult pe faptul că Europa se va scufunda într-o recesiune economică dureroasă, în contrast tot mai mare cu convingerea de pe pieţele internaţionale că SUA se îndreaptă spre o „aterizare uşoară”, scrie Financial Times.

În ultimele două săptămâni, euro a scăzut în raport cu dolarul, în timp ce ascensiunea surprinzătoare a acţiunilor europene din acest an a stagnat, iar obligaţiunile guvernamentale germane - refugiul preferat al investitorilor în perioade de criză – au început să crească.

Schimbările arată o încredere tot mai mare în rândul managerilor de fonduri, care consideră că indicatorii economici din zona euro slăbesc în faţa costurilor mai mari ale împrumuturilor, în timp ce SUA a demonstrat rezistenţă în ciuda celui mai restrictiv mediu de rate ale dobânzii din ultimii 22 de ani.

„Am asistat la mai multe runde de creşteri ale dobânzilor în SUA, dar cererea şi creşterea economică sunt puternice. Dinamica de creştere european este slabă, credem că BCE a făcut o greşeală de politică monetară şi va recunoaşte acest lucru târziu”, a declarat Ario Emami Nejad, portofolio manager în cadrul Fidelity International.

Cifrele oficiale de săptămâna trecută au arătat că economia americană a crescut cu o rată anuală de 2,4% în al doilea trimestru, cu mult peste estimările economiştilor, în timp ce indicatorul preferat al Rezervei Federale americane pentru inflaţie s-a răcit mai mult decât se aştepta în iunie, ceea ce a întărit aşteptările ca aceasta să pună capăt în curând ciclului de creştere a ratelor. Între timp, Europa a fost la un pas de recesiune, în timp ce inflaţia serviciilor în zona euro a atins un nivel record de 5,6% în iulie.

Analiştii au declarat că majorările ratelor dobânzilor au avut mai puţin succes în reducerea inflaţiei în Europa decât în SUA, deoarece o proporţie mai mare a inflaţiei a fost cauzată de daunele provocate în aprovizionarea cu alimente şi energie de invazia totală a Rusiei în Ucraina.

În prima jumătate a acestui an, pieţele europene de acţiuni au fost o surpriză, contrazicând aşteptările aproape universale ale analiştilor de scădere. În schimb, o iarnă relativ blândă şi atenuarea crizei energetice din regiune au ajutat continentul să evite un şoc profund şi să propulseze indicele Stoxx Europe 600 cu 8,5% mai sus în primele şase luni ale anului.

Aceste câştiguri s-au inversat la jumătatea unui sezon de câştiguri dezamăgitor pentru al doilea trimestru. Companiile din Stoxx 600 sunt pe cale să înregistreze cel mai mare declin al profiturilor trimestriale de la începutul pandemiei Covid-19, raportând o scădere cu 17% a profitului pe acţiune în al doilea trimestru, de la un an la altul, mai mult decât dublul scăderii înregistrate de rivalii americani din indicele de referinţă S&P 500.

În consecinţă, decalajul dintre preţul acţiunilor şi Wall Street s-a mărit. S&P 500 a crescut cu aproape 20% în acest an, ajutat în parte de entuziasmul privind inteligenţa artificială - un domeniu dominat de companiile americane.

Situaţia este similară în alte părţi ale pieţelor financiare. Euro a scăzut cu 2,6% faţă de dolar de la jumătatea lunii iulie, iar în ceea ce priveşte obligaţiunile guvernamentale, diferenţa dintre costurile de împrumut pe 10 ani din SUA şi cele din Germania - cea mai mare economie europeană - a ajuns la cel mai ridicat nivel din acest an.

Kevin Thozet, membru al comitetului de investiţii de la Carmignac, a declarat că dinamica l-a determinat să se debaraseze de o parte din titlurile de stat americane în favoarea obligaţiunilor guvernamentale germane, care ar putea creşte în cazul unei recesiuni europene în toată regula.

„Dacă luăm în considerare cele două blocuri economice, Germania este regiunea în care vedem cea mai mare slăbire economică”, a spus el.