Un an care a început în forţă pentru proiectele de construcţii, fie ele publice sau private, s-a împotmolit într-un război izbucnit la graniţă, care a dat toate planurile şi lanţurile de aprovizionare peste cap.

♦ Disponibilitatea şi creşterea abruptă a preţurilor la energie, cu o pondere considerabilă în structura costurilor, este, în acest moment, cea mai mare provocare a industriei ♦ Piaţa locală a cimentului are şapte fabrici integrate, în care se produce atât ciment, cât şi clincher, produs care rezultă din fabricarea cimentului.

Un an care a început în forţă pentru proiectele de construcţii, fie ele publice sau private, s-a împotmolit într-un război izbucnit la graniţă, care a dat toate planurile şi lanţurile de aprovizionare peste cap.

Rând pe rând, companiile din construcţii au început să aibă probleme cu furnizorii, să nu mai găsească materii prime suficiente sau să le găsească la preţuri exorbitante, amintindu-şi astfel de experienţa deloc îndepărtată de la debutul pandemiei. Mai mult, scumpirile de pe piaţa energiei pare că nu mai au nicio oprelişte.

Când lucrurile au părut că se mai calmează, au apărut semnalele unei noi runde de scumpiri. Piaţa ci­mentului, o industrie care contribuie anual la bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane de euro, este printre primele afectate, în condiţiile în care este un domeniu energofag.

„Trendul ascendent al volumului lucrărilor de construcţii din perioada ianuarie-iulie a atras după sine o uşoară creştere a producţiei de ciment cu aproximativ 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Perspectivele pentru finalul acestui an depind de un cumul de factori, cum ar fi evoluţia disponibilităţii şi a preţului la energie, starea vremii, care influenţează foarte mult activitatea în construcţii, şi implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute prin PNRR, cu ciment românesc. Este dificil de estimat cum va arăta anul 2023 având în vedere contextul actual geopolitic şi economic“, spune Marinela Drăcea, preşedintele Patronatului din Industria Cimentului CIROM.

Conform proiecţiei publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) în primăvară, sectorul construcţiilor ar putea înregistra în 2023 o creştere de 8,4% faţă de 5,7%, cât este prognozat pentru acest an, mai spune Marinela Drăcea.

„Practic, orice proiect de construcţie, de infrastructură, de la baraje şi drumuri până la clădiri, implică utilizarea betonului. Nevoia este mare şi ne dorim ca aceasta să fie acoperită cu ciment şi beton de producţie locală. Podul nou de la Brăila, drumul expres de la intrarea dinspre Bulgaria (la Giurgiu), Arena Naţională, parcul de turbine eoliene Dobrogea, reabilitarea coastei Mării Negre, autostrăzi şi drumuri judeţene sunt câteva din edificiile care au beneficiat de produsele şi soluţiile membrilor CIROM.“

Patronatul cimentului are 11 companii membre, care generează aproximativ 10.000 de locuri de muncă pe tot lanţul valoric. Disponibilitatea şi creşterea abruptă a preţurilor la energie, cu o pondere considerabilă în structura costurilor, este, în acest moment, cea mai mare provocare a lor, în condiţiile în care costurile cu energia reprezintă aproximativ 40% din costurile operaţionale pentru ciment şi aproximativ 60% pentru var, conform BAT – Best Available Techniques, adică pachetul de măsuri pentru prevenirea sau reducerea la minimum a impactului asupra mediului.

„Jucătorii din producţia de ciment estimează pentru anul următor, în cel mai bun caz, o creştere de 30% a preţurilor, iar în cel mai rău caz o creştere de 150%. Asta arată cât de greu este să ne facem planuri pe termen lung“, spunea recent Bogdan Bulgaria, managing director al producătorului de prefabricate ASA Cons din Turda, la emisiunea online ZF Logistica Businessului. Printre cele mai mari proiecte la care a lucrat ASA Cons se numără clădiri logistice pentru Dedeman, fabrici şi centre comerciale. Între clienţii din portofoliu se regăsesc, alături de Dedeman, şi companii precum NEPI Rockcastle, CTP, WDP, Aquila, Makita, Schaeffler.

Chiar şi cu riscul scumpirilor la orizont, anul 2022 se preconizează a fi cel mai bun an din istoria ASA Cons. Executivul estimează că fabrica va produce până la sfârşitul lunii decembrie peste 120.000 de tone de elemente prefabricate, echivalentul a peste jumătate de milion de metri pătraţi de hale construite, cu 7-8% mai mult faţă de nivelul de anul trecut. Cifra de afaceri ar urma să depăşească nivelul de 30 de milioane de euro.

„Cu siguranţă cimentul se va scumpi în perioada următoare din cauza scumpirii certificatelor de CO2, al căror preţ a crescut cu 90-95 de euro pe tona de CO2 generată. În plus, acest sector depinde foarte mult şi de piaţa de energie“, spune Paul Dicu, product manager în cadrul Baumit România, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţii de pe piaţa locală.

Compania deţine trei fabrici de mortare uscate, la Teiuş (judeţul Alba), la Bolintin Deal (judeţul Giurgiu) şi la Şag (judeţul Timiş), precum şi o fabrică de vopsele şi tencuieli la Bucureşti.

Pe piaţa cimentului, unii jucători înregistrează rezultate bune, în ciuda tuturor presiunilor. Producătorul de ciment Romcim de pildă, care face parte din grupul irlandez CRH, a avut rezultate în creştere în ţările est-europene în primele şase luni ale acestui an, România şi Polonia înregistrând în mod special vânzări ridicate.

„Estul Europei (adică Polonia, Ucraina, România, Ungaria, Slovacia, Serbia şi Croaţia) a beneficiat de o vreme blândă în iarnă comparativ cu anul anterior, ceea ce, cumulat cu o cerere ridicată, a dus la niveluri ridicate de activitate în majoritatea pieţelor, cu precădere în Polonia şi România“, se arată în cel mai recent raport financiar publicat de Romcim, aferent primului semestru din 2022.

În Ucraina, activitatea a fost puternic afectată de conflictul militar cu Rusia.

„Per total, profitul operaţional în estul Europei a fost peste cel din 2021, deoarece preţurile pe toate pieţele au compensat presiunile inflaţioniste“, mai notează reprezentanţii Romcim în raportul amintit.

Germanii de la HeidelbergCement însă, activi pe aceeaşi piaţă, nu vorbesc despre rezultate la fel de bune.

„În zona Europei de Est şi a Asiei Centrale, livrările au scăzut în România şi în Bulgaria, în unele cazuri chiar în proporţii semnificative, din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina, în timp ce în Grecia, Cehia şi Polonia livrările au fost doar puţin reduse“, se arată în raportul financiar al grupului HeidelbergCement, aferent primului semestru din anul 2022.

Scădere s-a văzut şi în privinţa betonului, din cauza întârzierii în livrarea unor proiecte, însă România a înregistrat o uşoară creştere în ceea ce priveşte livrările de agregate, potrivit aceluiaşi document.

Cum costurile pun o presiune tot mai mare pe businessuri, companiile caută soluţii.

„Este nevoie ca industria să fie sprijinită să-şi producă singură energie verde, fie că vorbim de energie solară, eoliană sau recuperată din gazele reziduale provenite din procese tehnologice industriale. De asemenea, este nevoie de†un cadru legislativ predictibil şi de sprijin pentru investiţiile în proiecte de creştere a eficienţei energetice şi de înlocuire a combustibililor fosili cu deşeuri şi biomasă care să conducă la reducerea dependenţei energetice a industriei de combustibilii tradiţionali“, spune Marinela Drăcea de la CIROM.

Atingerea neutralităţii climatice până în 2050, pe întreg lanţul valoric al cimentului şi betonului, este o altă provocare a industriei, în condiţiile în care dezvoltarea şi implementarea proiectelor de decarbonizare în industria cimentului înseamnă sute de milioane de euro.

Marinela Drăcea, preşedintele CIROM: Practic, orice proiect de construcţie, de infrastructură, de la baraje şi drumuri până la clădiri, implică utilizarea betonului. Nevoia este mare şi ne dorim ca aceasta să fie acoperită cu ciment şi beton de producţie locală.

Bogdan Bulgaria, managing director, ASA Cons: Jucătorii din producţia de ciment estimează pentru anul următor, în cel mai bun caz, o creştere de 30% a preţurilor, iar în cel mai rău caz  o creştere de 150%. Asta arată cât de greu este să ne facem planuri pe termen lung.

Paul Dicu, product manager Baumit România: Cu siguranţă cimentul se va scumpi în perioada următoare din cauza scumpirii certificatelor de CO2, al căror preţ a crescut cu 90-95 de euro pe tona de CO2 generată. În plus, acest sector depinde foarte mult şi de piaţa energiei.

Radiografia pieţei

Holcim, HeidelbergCement şi Romcim, cei mai mari trei producători de ciment de pe piaţa locală, şi-au majorat afacerile în 2021, însă în ceea ce priveşte profitul HeidelbergCement nu a urmat acelaşi trend. Astfel, marja de profit a fost în creştere pentru Holcim, a stagnat la Romcim şi a scăzut la HeidelbergCement.

Mai mult, cât priveşte cifra de afaceri, deşi toate cele trei companii au fost pe plus, clasamentul s-a schimbat, Romcim urcând pe locul al doilea, astfel că poziţia a treia le-a revenit germanilor de la HeidelbergCement.

Producţia de ciment din România a ajuns în 2021 la 10,7 milioane de tone după o creştere de 1,3% faţă de anul anterior. Ca valoare, piaţa locală a cimentului a înregistrat o majorare de 0,7% în 2021, până la 635 de milioane de euro, faţă de 630 de milioane de euro în 2020, creşterea fiind aşadar sub 1%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de Patronatul din Industria Cimentului CIROM.

Piaţa locală a cimentului are în principal patru jucători reprezentativi - Holcim, HeidelbergCement, Romcim (fosta CRH) şi Cemrom (parte a Soceram). Există în total şapte fabrici integrate, în care se produce atât ciment, cât şi clincher, produs care rezultă din fabricarea cimentului. Astfel, Holcim are două fabrici (la Câmpulung şi la Aleşd) plus o staţie de măcinare la Turda, HeidelbergCement are trei fabrici (la Deva, Bicaz şi Fieni), Romcim are două fabrici (la Medgidia şi Hoghiz) plus o staţie de măcinare la Târgu-Jiu, iar Cemrom are o staţie de măcinare la Corbu. În total, companiile care fac parte din CIROM sunt angajatori pentru aproximativ 3.500 de oameni