Sebastian Burduja, ministrul energiei, are o nouă luare de poziţie dură faţă de tranziţia energetică. Intervenţia vine în contextul în care un nou scandal se înfiripă privind planul de decarbonizare al UE, în centrul său fiind chiar omul care a imaginat Green Deal, fostul vice preşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans. Astfel, potrivit rfi, deputatul european olandez Dirk Gotink a scos la iveală o afacere pusă pe picioare la Bruxelles de fostul vice preşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, însărcinat cu aplicarea Pactului Verde. Astfel, fonduri europene au fost folosite pentru a finanţa ONG-uri care la rândul lor au făcut un lobby disimulat pentru legislaţia susţinută de Timmermans. Aparent, o parte din bani reveneau spre Timmermans, scrie rfi.

Burduja califică situaţia drept scandaloasă. Mai jos este comentariul integral al ministrului energiei, disponibil pe LinkedIn.

“Este scandalos să aflăm că banii europenilor — ai noştri, ai tuturor — au fost folosiţi inclusiv pentru a finanţa ONG-uri şi campanii de lobby pentru înverzirea UE. Un paradox absurd: cu banii noştri, am distrus industriile noastre şi am mai şi promovat cât de mult “bine” facem.

În timp ce industria grea, industria extractivă şi alte sectoare vitale ale economiei europene se prăbuşeau, iar nenumăraţi români, francezi, germani, polonezi şi maghiari îşi pierdeau locurile de muncă, UE finanţa indirect state ostile şi pieţe îndepărtate, adâncind deficitul comercial şi susţinând economii terţe.

Da, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Uniunea Europeană, care s-a născut ca o comunitate a cărbunelui şi oţelului – simboluri ale puterii şi competitivităţii economice – a ajuns să promoveze şi să finanţeze importuri de panouri fotovoltaice, invertoare, baterii şi turbine eoliene produse la mii de kilometri distanţă. în acelaşi timp, propriul nostru gaz, propria noastră industrie, propriile noastre resurse erau declarate „poluante”. Gazul rusesc era în schimb folosit, de pildă, pentru a produce îngrăşăminte chimice în alte state, îngrăşăminte care erau apoi importate în UE.

Şi iată-ne astăzi:

- Industria europeană, necompetitivă sau pusă pe butuci. Produsele noastre nu mai pot concura cu cele venite de pe pieţe unde energia costă şi de trei ori mai puţin, unde nu există costuri legate de certificate de CO2. Repornirea acestei industrii costa miliarde de euro în sine.
- Costuri sociale dureroase. Nenumăraţi cetăţeni europeni şi-au pierdut locurile de muncă şi stabilitatea.
- Energia, cireaşa de pe tort. Am devenit dependenţi de gazul rusesc şi de tehnologia altor state, în timp ce promovăm politici care ne-au dezavantajat proprii antreprenori.

Această terapie şoc verde trebuie să înceteze. Cei care au folosit banii contribuabililor pentru a face lobby pentru ea, distrugând industria Europei, trebuie să dea explicaţii. Proiectul european trebuie să redevină o forţă globală – aşa cum au visat părinţii fondatori acum 74 de ani. Ei au clădit o comunitate a cărbunelui şi oţelului, nu un experiment ideologic care ne îngenunchează în competiţia cu unele state autoritare.

Europa are resursele, tehnologia şi oamenii necesari pentru a reveni în marea ligă a lumii. Este timpul să renunţăm la utopii şi să ne concentrăm pe realitate. Să reconstruim industria, să investim în energie curată, dar fără să compromitem energia sigură şi accesibilă/competitivă. România îşi asumă tranziţia energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret şi pragmatic, iar după 17 ani am reuşit anul trecut să adoptăm o nouă strategie energetică naţională, bazată pe această abordare. Să redevenim puternici, uniţi şi independenţi.

Uniunea Europeană are nevoie de o resetare şi tot mai mulţi decidenţi europeni susţin acest lucru. Suntem pregătiţi să susţinem această schimbare de paradigmă. înainte, împreună.”