A trebuit să anunţe agenţia de ştiri Reuters pe surse ca să aflăm că o parte din gazele din Marea Neagră extrase de OMV Petrom (SNP) din perimetrul Neptun Deep, acolo unde are 50% fiind operator, vor merge în Germania la compania Uniper.

Şi la 17 ore de la publicarea în Reuters ca să aibă şi Ministerul Energiei o primă reacţie pe subiect: „Un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa“.

România are un consum anual de gaze de 8-9 miliarde de metri cubi, din care 1 miliard de metri cubi din Marea Neagră, iar restul prin OMV Petrom şi Romgaz prin exploatările on-shore (de pe ţărm – n. red.). În perimetrul Neptun Deep autorităţile şi companiile au estimat rezerve de gaze de 80-100 de miliarde de metri cubi cu un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi.

♦ 8% din gaz printr-o conductă care nu este încă finalizată

Conducta de 500 mil. euro a Transgaz, Tuzla-Podişor – care încă nu este finalizată, va avea o capacitate de transport de 4 miliarde de metri cubi pe an. Reuters scrie că Uniper a cumpărat 1,42 mld mc pe cinci ani, adică aproximativ 300 milioane de metri cubi pe an. Asta înseamnă că în Germania va merge 8% din gaz prin această conductă.

8% din cantitatea vândută anual înseamnă 16% din cantitatea atribuită OMV Petrom.

De la Podişor, gazele intră în coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), o infrastructură strategică destinată să faciliteze livrările către pieţele europene. Deşi iniţial BRUA a fost gândită să ajungă până în Austria, traseul actual se opreşte în Ungaria, ceea ce a generat controverse, deoarece ungurii contro­lează fluxul gazelor spre Germania şi alte pieţe vest-europene. Pe de altă parte americanii de la BSOG au anunţat încă din 2018 un acord cu Engie România pentru vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrul Midia din Marea Neagră. Conform acestui acord, Engie urma să achiziţioneze întreaga producţie anuală a BSOG, estimată la aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale, pe o perioadă de zece ani. Exploatarea a început în 2022.

♦ De ce nu a anunţat Ministerul Energiei prima oară acordul?

Businessul german a făcut un push semni­ficativ în ultimii doi ani exact pe tema resurselor naturale ale României care să contribuie la noua aşezare a consumului de gaze în Europa. La o conferinţă desfăşurată în septembrie 2023 la Berlin unde au fost miniştri germani, şefi de companii germane interesate de gazul de la Marea Neagră şi miniştri români nu a fost prezentă nicio companie românească. De-a lungul anilor au fost vizite ale autorităţilor germane care au adus constant în discuţie rolul României în Europa în aprovizionarea de gaze.

De ce nu a fost anunţat acordul prima oară de Ministerul Energiei? De ce nici ANRE, nici Petrom, nici Administraţia Naţională a Re­zervelor de Stat pe Probleme Speciale, Romgaz, Transgaz nu au răspuns când au fost întrebate pe 18 decembrie 2024 de ZF ce contracte sunt încheiate pentru gazele din Marea Neagră şi cu cine au fost încheiat aceste contracte?

♦ Trei întrebări ZF din 18 decembrie, niciun răspuns

ZF a trimis atunci trei întrebări Petrom, dar fără răspuns: „1. În ultimele şase luni, aţi semnat contracte pentru vânzarea gazului din peri­metrul Neptun Deep? Dacă da, cu cine, pentru ce cantităţi şi pe ce perioadă? 2. Sunteţi în nego­ci­eri pentru semnarea de contracte pentru vânzarea gazului din perimetrul Neptun Deep? 3. Dacă încă nu s-a luat o decizie, cum veţi organiza procesul de vânzare a gazului din pe­rimetrul Neptun Deep? Va fi o licitaţie transpa­rentă, publică?“. Compania nu a răspuns.

Unde este transparenţa faţă de investitori pentru OMV Petrom, Romgaz, Transgaz când vine vorba de cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime din istorie? Sunt companii cotate la care milioane de salariaţi români îşi au economiile de pensie prin Pilonul II. Orice tranzacţie care depăşeşte 10% din cifra de afaceri trebuie raportată, conform legislaţiei. Dar asta nu împiedică un emitent să raporteze alte tranzacţii cu o valoare mai mică.

Până la închiderea ediţiei ZF de miercuri, Petrom nu a avut o poziţie oficială la Bursa de Valori. Nici OMV la Austria. Surse din piaţa de energie spun că acordul dintre Petrom şi Uniper este încheiat pe 3 ani cu posibilitatea de prelungire cu 2 ani şi reprezintă mai puţin de 1% din canitatea de gaze din Neptun Deep. Şi Black Sea Oil and Gaz a vândut în avans cantităţile de gaze pe care le-a extras din Marea Neagră din perimetrul Midia. Cumpărători au fost francezii de la Engie. În 2023 Petrom a vândut 47 TWh de gaze, iar contractul încheiat cu Uniper prevede o cantitate de 15 TWh pe cinci ani.

♦ Unde este dreptul de preempţiune?

Statul român, fără niciun plan de redresare a consumului de gaze, având combinate de îngrăşăminte chimice oprite, cu legea în mână îi lasă pe austriecii de la OMV să trimită peste graniţe 1,4 miliarde de metri cubi de gaze care urmează să fie extrase din Neptun Deep din 2027. De ce nu se creează oporunităţi locale pentru a consuma aici gazul care va fi extras din Marea Neagră sau de a mişca alte proiecte energetice majore? Unde este dreptul de preempţiune pentru acest gaz?

Ştirea în Reuters a fost publicată marţi seară la 20:10. Jurnaliştii Reuters menţionează că Petrom vinde gazul către OMV – acţionar majoritar – iar mai departe OMV vinde către Uniper.  La Bursa de Valori, Petrom informează periodic despre tranzacţii cu o parte afiliată care depăşesc, cumulativ,  aproximativ 5% din activele nete ale societătii. Petrom are o capitalizare bursieră de 45,3 mld. lei.

♦ Ce spune ministrul Burdujua

Burduja nu clarifică dacă a fost făcută o ofertă statului român, sub dreptul de prim cumpărător, înainte ca gazul să fie vândut germanilor, aşa cum scrie Reuters.

„Statul român are toate pârghiile pentru a se asigura că gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut”, spune ministrul Burduja. Cu ce bani? Dacă are toate pârghiile, de ce nu vine în România prima oară gazul?

În legea off-shore scrie că România are întâietate la cumpărarea gazului scos din acest perimetru, apoi surplusul va fi exportat. “Cantităţile comercializate prin contractele menţionate la vor fi oferite în prealabil, spre vânzare cu prioritate statului român, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, denumită în continuare A.N.R.S.P.S. A.N.R.S.P.S. va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepţia acestei oferte, absenţa unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei”. Atunci despre ce surplus este vorba dacă deja un prim acord a fost încheiat? Petrom şi Romgaz au fiecare câte 50% din cel mai important proiect energetic off-shore din România.

Ministrul Burduja spune că “recomandă” OMV Petrom să-şi retragă litigiul iniţiat împotriva României la Curtea de Arbitraj de la Paris, în care este reclamată prevederea legală potrivit căreia statul român are preemţiune la cumpărare în privinţa cantităţilor prevăzute de contractele bilaterale de vânzare încheiate de producătorii de gaze naturale offshore. De ce acum?

„Încheierea acestei tranzacţii este o dovadă că litigiul început de compania OMV Petrom la Tribunalul de Arbitraj de la Paris este fără obiect. Din acest motiv, le recomand să îşi retragă cererea. Statul român nu va interveni în tranzacţiile comerciale dintre companii decât dacă securitatea energetică a ţării ar impune-o. Nu este cazul acum”.

♦ Preţul pentru Schengen?

ZF a scris luni seară după ştirea din Reuters că „Şi iată că iese la iveală preţul Schengenului: Gazele din Marea Neagră vor merge în Austria şi Germania“. Ministrul Burduja respinge.

„Proiectul Neptun Deep marchează un moment de cotitură pentru viitorul energetic al României. Narativele iresponsabile de tipul vânzării de gaz românesc ca preţ al aderării la Schengen sunt periculoase şi complet false, iar o logică de bază ne arată că vorbim despre o cantitate infimă, despre piaţa germană, partener strategic pentru România şi despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piaţa naţională a energiei”.

Burduja spune că volumul vehiculat pentru exportul către Uniper reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zacământului. Acordul, încheiat pe o perioadă de cinci ani, prevede livrarea a 15 TWh de gaze naturale (echivalentul a peste 1,4 miliarde de metri cubi) şi a fost semnat după ce, începând cu 1 ianuarie, tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina către Europa a fost oprit. Cantitatea reprezintă aproximativ 1,5% din totalul importurilor de gaze ale Germaniei pentru anul 2024.

♦ România, pilon de stabilitate

„Exportul de gaze naturale este dovada clară a faptului că suntem deja un pilon de stabilitate şi securitate energetică în Europa. Este o contribuţie concretă la independenţa energetică europeană, reducând influenţa resurselor din afara Uniunii Europene şi consolidând parteneriatele strategice ale ţării noastre”

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. Valoarea proiectului este de 4 miliarde de euro, parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

„Resursele naturale ale României sunt valorificate pentru binele naţional, asigurând prosperitate şi securitate pe termen lung. Românii trebuie să ştie că Neptun Deep reprezintă o parte importantă din renaşterea noastră energetică şi înseamnă suveranitate, prosperitate şi demnitate naţională. Împreună construim o Românie puternică, care ştie să valorifice ceea ce are mai de preţ: resursele şi oamenii ei. Viitorul este al nostru!”, conchide Burduja.​

Întrebările trimise de ZF pe 18 decembrie 2024 către Petrom, Romgaz, Transgaz, ANRE, ANRSPS. Dintre toţi, Transgaz a răspuns, dar sec: capacităţile de transport rezervate constituie informaţii ce nu pot fi divulgate. La a doua întrebare, a citat din lege: capacitatea poate fi rezervată doar de către producătorul titular al punctului virtual sau de către operatorul terţ desemnat de către acesta.

Cine este Uniper, cândva cel mai mare cumpărător de gaze din Rusia al UE, naţionalizat de Germania pentru a fi salvat de la colaps în cea mai mare astfel de operaţiune din istoria ţării, şi care va cumpăra o parte din gazele din Marea Neagră printr-un acord încheiat cu OMV Petrom

Uniper, companie germană din energie, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul energetic din Europa, fiind cel mai mare cumpărător de gaze din Rusia al UE înainte de 2022, este unul dintre cumpărătorii gazului care urmează să fie extras din Marea Neagră din Neptun Deep în urma unui acord încheiat cu OMV Petrom. Petrom şi Romgaz au fiecare câte 50% din cel mai important proiect energetic off-shore din România. Agenţia de presă Reuters a scris ieri citând surse că OMV Austria a încheiat un acord pentru a furniza gaze naturale companiei germane Uniper din Marea Neagră începând din 2027, în contextul în care Europa caută noi modalităţi de a-şi consolida securitatea energetică după ce a întrerupt legăturile cu Rusia. 

Conform unor surse de înalt nivel din cadrul responsabililor relaţiilor romano-austriece, intrarea în Schengen a României a fost condiţionată de semnarea acestui contract de furnizare a gazului din Marea Neagra catre Austria şi Germania.

Uniper a fost grav afectată de criza energetică din Europa declanşată de reducerea livrărilor de gaze naturale din Rusia în contextul războiului din Ucraina. Deoarece Uniper era unul dintre cei mai mari importatori de gaze din Rusia, compania a suferit pierderi masive în încercarea de a achiziţiona gaze la preţuri mult mai mari de pe alte pieţe.

În 2022, guvernul german a decis să naţionalizeze Uniper pentru a o salva de la colaps şi a asigura stabilitatea aprovizionării cu energie în Germania. Această măsură a implicat o injecţie financiară semnificativă din partea statului german, care a devenit principalul acţionar al companiei.

Financial Times scria în toamna lui 2023 că importatorul german de gaze naţionalizat Uniper a început să ramburseze un ajutor guvernamental în valoare de 13,5 miliarde euro, pregătindu-se pentru o posibilă vânzare care să îl readucă în mâini private.

Compania, care a fost cel mai mare importator european de gaze ruseşti înainte de invazia la scară largă a preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina, a efectuat un transfer de 530 de milioane euro către statul german în septembrie. O tranşă separată de aproximativ 2,5 miliarde de euro va fi transferată la începutul anului 2025, a declarat atunci compania.

Uniper a devenit un simbol nefast al dependenţei excesive a Germaniei de Moscova în urma invaziei lui Putin din 2022 asupra Ucrainei. Înainte de criză, cea mai mare economie a Europei importa mai mult de jumătate din gazul său din Rusia.

Decizia lui Putin de a întrerupe livrările de gaze către Europa în 2022 a împins Uniper în pragul colapsului.

Guvernul german a intervenit, injectând 13,5 miliarde de euro în acţiuni pentru o participaţie de 99% în companie şi acordându-i împrumuturi în valoare de 6 miliarde de euro, în cadrul uneia dintre cele mai mari operaţiuni de salvare a companiilor din istoria Germaniei.

Compania şi-a revenit rapid, raportând anul trecut câştiguri „excepţional de bune” înainte de dobânzi şi impozite de 6,4 miliarde euro, datorită condiţiilor favorabile de pe piaţa gazelor şi unei strategii de acoperire de succes.

În anul financiar 2023, Uniper a înregistrat venituri totale de 107,915 miliarde de euro, la jumătate faţă de anul precedent. De asemenea, compania a raportat un EBIT ajustat (câştiguri înainte de dobânzi şi impozite) de 6,367 miliarde de euro, comparativ cu un EBIT ajustat negativ de -10,877 miliarde de euro în 2022.