♦ Romania se aştepta să facă, prin PNRR, trenuri electrice şi spitale noi, dar trebuie să mărească vârsta de pensionare şi să reducă deficitul la pensii ♦ Mircea Coşea, profesor de economie: Din planurile pe care le-am studiat, România este singura ţară care a acceptat sau şi-a asumat aceste condiţii.

Întregul pachet alocat Româ­niei din NextGeneration EU, 29,2 mld. euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vine cu condiţionalităţi, sub forma unui plan de reforme în mai multe sectoare. Reprezentanţii Ministe­rului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) au confirmat, pentru ZF, că atât componenta de granturi, cât şi componenta de împrumuturi vin la pachet cu condiţionalităţi precum reforme în sistemul de pensii, politica fiscală, salariile bugetarilor etc.

Mircea Coşea profesor de economie care a studiat planurile transmise către Bruxelles de mai multe ţări europene, spune că România este singura ţară care a acceptat sau care şi-a asumat aceste reforme odată cu solicitarea fondurilor din PNRR.

„Din cât am studiat eu planurile, în 7 ţări europene, să ştiţi că nu am văzut nicăieri condiţionalităţi pentru granturi cum le-am primit sau oferit noi. Sunt alte condiţionalităţi care ţin de reforme structurale: mărimea ponderii digitalizării şi a economiei verzi”, a spus Mircea Coşea. Guvernul a publicat miercuri o sinteză a programelor finanţate prin PNRR, însă întreg planul va fi publicat în 2 iunie, la câteva zile după înaintarea programului către Comisia Europeană. Împreună cu PNRR, guvernul a trimis un document prin care îşi ia mai multe angajamente în diferite sectoare.

Pe zona sistemului de pensii, gu­vernul se angajează să elimine pen­sio­narea anticipată şi „să co­releze vârsta de pensionare cu speranţa de viaţă”. Reforma în politica fiscală are ca termen anul 2024, la fel şi reforma companiilor de stat. De asemenea, până în 2023 guvernul se angajează să creeze Banca Naţională de Dez­voltare, să implementeze reforme în domeniile justiţiei, administraţiei publice, decarbo­nizării, promovarea energiei regenerabile.

Toate condiţiile aferente ba­nilor de la Bruxelles, fie granturi sau împrumuturi, trebuie îndepli­nite de Ro­mânia pentru a putea accesa fondurile.

Italia, care a luat şi componenta de împrumuturi, şi-a asumat de asemenea o reformă în piaţa forţei de muncă, în condiţiile în care penin­sula se confruntă cu îmbătrânirea şi migraţia forţei de muncă: „Singură care a acceptat o reforma asemă­nătoare a fost Italia, care a acţionat înspre reforma forţei de muncă, pentru că are probleme cu migraţia.”

Mircea Coşea continuă şi spune că nu se poate face o comparaţie între reformele asumate de alte ţări şi cele pe care şi le-a asumat România: „Sigur că nu putem face comparaţie între noi şi ceilalţi. La noi condiţionalităţile sunt foarte dure şi este un început de austeritate care se poate prelungi.”

Costin Lianu, economist, ridică pro­blema capacităţii instituţionale de a folosi fondurile, o poveste veche în Ro­mânia, care are o carte de vizită slabă în atragerea şi folosirea fon­du­rilor europene: „Evaluez partea de împrumut ca un semnal de alarmă la adresa politicilor publice şi la adresa mo­durilor în care ne finanţăm, dacă avem sau nu o viziune. Dacă la ni­velul unei firme cerem că ma­na­gerul să aibă o viziune când cheltuie niş­te fonduri şi mai ales când se îm­prumută, la fel şi noi trebuie să avem un business plan pentru Ro­mânia“.

Este o discuţie şi în jurul componentei de granturi, în condiţiile în care „banii gratis”, 13 mld. de euro din PNRR, ar urma să provină şi din creşterea contribuţiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. Componenta de împrumuturi este de 16 mld. de euro, bani care vor putea fi accesaţi la o dobândă mai mică decât cele din piaţă. Problema principală rămâne însă implementarea programelor de investiţii, iar pentru o economie ca a României, spune Mircea Coşea, va fi greu să ajungă la un grad de modernizare similar cu economiile vestice.

„Noi avem o structura economică de un alt tip. Noi cu acest plan trebuie să mergem către 2030-2050 către un monolit economic la nivelul Uniunii Europene care să poată face faţă concurenţei cu SUA şi China. Economia europeană trebuie să fie consolidată, însă noi, de exemplu din perspectiva agriculturii, plecăm acum de la un punct în care erau alte economii europene acum 50 de ani.”