Sectorul bancar, un pilon al încrederii în viitorul economic al ţării
Cu o capitalizare solidă, un nivel ridicat de lichiditate şi o rată scăzută a creditelor neperformante (non-performing loans – NPL), sectorul bancar local a rezistat cu brio provocărilor geopolitice şi macroeconomice şi oferă oportunităţi semnificative de creştere. În ciuda contextului dificil, România şi-a construit unul dintre cele mai sigure medii bancare din Europa, care continuă să inspire încredere pentru investitori, mediul de afaceri şi consumatori.
Un punct forte este nivelul ridicat de capitalizare, mult peste media UE. Această rezervă de capital le permite băncilor să absoarbă eventualele şocuri economice şi să continue să finanţeze economia reală şi este esenţială pentru asigurarea stabilităţii financiare pe termen lung şi a unei creşteri sustenabile.
Lichiditatea este un alt pilon al solidităţii sectorului. Băncile din România au raportat la sfârşitul lui martie 2024 o rată a acoperirii lichidităţii de 286%, asigurând astfel îndeplinirea obligaţiilor pe termen scurt, menţinând capacitatea de a credita economia, oferind siguranţă deponenţilor şi întărind încrederea în sistemul financiar.
În plus, rata NPL rămâne relativ scăzută, datorită bunei gestionări a riscurilor de credit.
Conform datelor BNR, la începutul lui 2024, rata NPL a înregistrat un minim istoric de 3,7% pentru societăţile nefinanciare, iar cota de piaţă cumulată a instituţiilor de credit cu o rată a NPL de sub 3% a fost de 70% în martie 2024. Comparativ cu anii trecuţi, sectorul a înregistrat progrese remarcabile în menţinerea calităţii activelor, datorită eficienţei reglementărilor şi abordării proactive a băncilor în asigurarea stabilităţii financiare.
Andrada Tănase, Director, Advisory, Deloitte România
De asemenea, România beneficiază de o prezenţă solidă a principalelor instituţii bancare europene. Recentele fuziuni şi achiziţii subliniază atractivitatea şi încrederea în sector, precum şi dorinţa de expansiune a unor grupuri financiare care până acum au avut o prezenţă mai redusă. Consolidarea jucătorilor majori întăreşte sistemul financiar şi îmbunătăţeşte capacitatea băncilor de a inova, de a-şi extinde oferta de servicii şi de a creşte eficienţa. Prin consolidare, băncile şi-au combinat resursele şi expertiza, ceea ce le-a permis să dezvolte produse şi servicii mai competitive şi mai bine adaptate nevoilor clienţilor, şi-au redus costurile şi, implicit, şi-au îmbunătăţit eficienţa operaţională.
Prin politicile monetare, reglementările prudenţiale şi supravegherea atentă, BNR contribuie semnificativ la rezilienţa sectorului. Cadrul prudenţial strict impus băncilor comerciale, aliniat la normele europene, asigură stabilitatea şi capitalizarea sectorului.
Deşi sectorul bancar local este bine poziţionat, acesta oferă oportunităţi semnificative de creştere şi expansiune. Cu o economie dinamică, o creştere a incluziunii financiare şi o piaţă digitală în plină dezvoltare, potenţialul pentru servicii bancare şi financiare este vast.
Un indicator al potenţialului este profitabilitatea sectorului, cu randamente aproape duble faţă de media europeană, datorită marjelor de dobândă, structurilor eficiente de costuri şi bazei de clienţi în expansiune. La finalul lui 2023, 57% din profiturile realizate de instituţiile de credit din România au fost încorporate în capitalurile proprii. Aşadar, performanţa băncilor indică nu doar o piaţă profitabilă, ci şi un mediu stabil pentru investiţii şi dezvoltare.
Gradul de intermediere şi de educaţie financiară reprezintă o oportunitate majoră de creştere pentru sectorul bancar. Faţă de media UE, nivelul de intermediere financiară din România este relativ scăzut, limitând accesul la credit şi oportunităţile de investiţii. Prin creşterea gradului de educaţie financiară şi extinderea accesului la servicii, băncile din România au potenţialul de a debloca activităţi economice semnificative.
Un alt motor al creşterii este expansiunea produselor şi serviciilor bancare digitale. România are unele dintre cele mai accesibile servicii de internet din Europa, cu o penetrare extinsă a dispozitivelor mobile şi acoperire a internetului de mare viteză. Această infrastructură digitală creează un mediu ideal pentru ca băncile să-şi extindă serviciile online şi mobile pentru a deservi populaţia care încă nu accesează servicii bancare şi pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor. Această oportunitate impune, însă, şi o gestionare adecvată a riscului asociat securităţii cibernetice.
Sectorul bancar românesc este bine poziţionat pentru a continua să fie un catalizator al creşterii, inovaţiei şi progresului economic al ţării. Digitalizarea accelerată oferă posibilitatea băncilor de a-şi extinde serviciile şi de a creşte accesibilitatea financiară, iar stabilitatea le permite să devină un pilon de încredere al dezvoltării economice.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
-
Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA