Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Corina Corbu, a participat, joi, alături de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la şedinţa Comisiei, în care urma să se discute proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

Corbu a părăsit, însă, dezbaterile.

„Din păcate, caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus preşedintelui Înaltei Curţi retragerea de la lucrările Comisiei, percepţia publică de independenţă şi imparţialitate, care este esenţială pentru funcţionarea autorităţii judecătoreşti, impunând ca reprezentanţii acesteia să nu fie asociaţi din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele ÎCCJ.

Corbu spune că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanţii celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care ţin de organizarea judiciară şi de funcţionarea justiţiei ca serviciu public, „cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderaţie şi echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esenţiale pentru protejarea imaginii şi prestigiului justiţiei, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetăţeanului implicat în actul de justiţie”.

Despre chestiunea de drept care a făcut obiectul dezbaterii Comisiei Juridice, preşedintele ÎCCJ reiterează public poziţia pe care a exprimat-o anterior şi în cadrul şedinţei CSM, respectiv faptul că modificarea dispoziţiilor legale menţionate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătăţească fondul reglementărilor în acest domeniu.

„Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislaţiei în domeniul în discuţie trebuie să includă şi o serie de garanţii prin care să se întărească statutul de independenţă al judecătorului, în special din punct de vedere al percepţiei publice (toate documentele internaţionale în materie subliniază de altfel importanţa ”aparenţelor”, a percepţiei publice în ceea ce priveşte independenţa justiţiei). Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de magistraţi, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluţii legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătăţiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacităţii acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflaţi în culpă, dar şi sub aspectul garanţiilor de independenţă conferite tuturor celorlalţi judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile şi obligaţiile magistraţilor, ci drepturile fundamentale ale cetăţenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanţă, la un judecător independent şi imparţial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare”, mai spune Corbu.

Şefa ÎCCJ mai spune că, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici s-au raportat la justiţie pe parcursul ultimilor 30 de ani, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, consideră că ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare judiciară să reprezinte „o reformă veritabilă”, care să creeze plus-valoare din perspectiva cetăţenilor implicaţi în actul de justiţie.