"Suprafaţa mică de vânzare va continua să joace un rol foarte important pentru că nu există un grad foarte mare de urbanizare în Europa de Est, nu poţi să construieşti un hypermarket la Filiaşi (jud. Dolj - n.r.) şi nici la Văscăuţi (jud. Suceava - n.r.), îţi trebuie oraşe cu peste 200.000 de locuitori. Suprafaţa mică, hard discount-ul sunt abia la început, probabil ei îşi vor continua expansiunea în mod alert", a afirmat miercuri Vlad.

El a dat ca exemplu retailertul german Lidl, care are 3.300 de magazine în Germania, 570 în Polonia, 527 în Spania, 380 în Olanda, iar în România deţine 180 de unităţi.

"Nu va ajunge niciodată în România la 3.300 de magazine, câte sunt în Germania, dar cu siguranţă expansiunea va avea loc la Lidl în mod alert, ca şi celelalte suprafeţe mici, care sunt abia la început. În Bulgaria au doar 68 de magazine", a spus Vlad.

În ceea ce priveşte suprafeţele mari, el apreciază că ritmul de creştere va fi mai lent, iar pentru suprafeţele medii mai există loc, "dar nu foarte mult".

Directorul executiv al Selgros a punctat că suprafaţa de vânzare este importantă pentru că răspunde unei nevoi.

"Dacă avem o suprafaţă mare de vânzare pe cap de locuitor înseamnă că avem consum mai mare pe cap de locuitor, altfel nu are niciun rost să construieşti suprafaţă de vânzare. În Slovenia, fiecare locuitor are un metru pătrat atribuit în suprafaţa de vânzare, faţă de ţările mai din Est, unde mai este loc de creştere. România se situează pe ultimul loc în Europa de Est din acest punct de vedere, alături de Bulgaria, cu 670 metri pătraţi la 1.000 de locuitori", a explicat Vlad.

Totodată, în timp ce comerţul tradiţional a scăzut foarte mult în Slovenia şi ţările mai avansate, cu o pondere de doar 5% în Slovenia, sub media Europei, în România reprezintă 50%, clasându-se pe ultimul loc în regiune, restul revenind comerţului modern.

Vlad apreciază că mărcile de produse îşi vor pierde "cu siguranţă" din importanţă, întrucât nu doar acestea creează încrederea consumatorului.

"Au apărut private label-urile (mărci proprii - n.r.) marilor lanţuri, dar au apărut şi alte mărci care încet-încet câştigă, la aceeaşi calitate şi un preţ mai bun, acestea vor lua locul marilor mărci care-şi vor pierde din importanţă treptat", spune şeful patronatelor din comerţ.

El a atras atenţia că, deşi "one stop shop-ul" (magazine unde clientul poate achiziţiona produse din orice categorie) va fi în continuare important, conceptul nu mai este suficient, aceste magazine având nevoie să adauge şi serviciile, pe lângă produse.

"Degeaba ai 100.000 de articole, dacă oferi doar 100.000 de articole s-ar putea să nu ajungă, va trebui să încerce să ofere şi servicii. Cei care oferă şi servicii şi produse vor trebui să mai ofere şi emoţie, pentru că dacă nu oferă produsele şi serviciile cu emoţie, s-ar putea să nu fie printre câştigătorii secolului al XXI-lea nici în Europa, nici în Europa Centrală şi de Est", a conchis Vlad.