Preşedintele Joe Biden a decis să retragă trupele americane din Ucraina înainte de invazia Rusiei din 24 februarie pentru a evita un conflict direct cu un adversar înarmat nuclear.

Dar circumstanţele în schimbare, inclusiv redeschiderea ambasadei americane, au ridicat semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca trupele americane să fie nevoite să se întoarcă pentru a contribui la asigurarea securităţii diplomaţilor într-o ţară aflată în război, notează Reuters.

La o conferinţă de presă, Milley a recunoscut un anumit grad de planificare a personalului înaintea unei potenţiale decizii de a trimite trupe americane înapoi în Ucraina. Această planificare nu a ajuns la nivelul său pentru a fi analizată sau la nivelul secretarului american al apărării, Lloyd Austin.

Apoi, în ultimă instanţă, ar depinde de Biden.

"În cele din urmă, orice reintroducere a forţelor americane în Ucraina ar necesita o decizie prezidenţială. Aşa că suntem departe de aşa ceva", a declarat Milley.

"Încă dezvoltăm cursuri de acţiune şi nimic din toate acestea nu a fost prezentat încă secretarului".

Milley nu a precizat dacă se referea la planificarea la nivel scăzut pentru ca trupele americane să asigure, eventual, o prezenţă diplomatică americană în Ucraina sau, eventual, şi pentru alte activităţi. Pentagonul ajută Ucraina să lupte cu trupele ruseşti prin schimbul de informaţii şi prin trimiterea de armament.

Luni, Austin a anunţat noi pachete de asistenţă de securitate din partea a 20 de ţări pentru Ucraina, după ce a găzduit o reuniune virtuală cu aliaţii. Printre acestea se numără un angajament din partea Danemarcei de a furniza Ucrainei rachete anti-navă Harpoon şi un lansator, a declarat Austin.

"Toată lumea de aici înţelege miza acestui război", a spus Austin.