În timp ce imaginile cu flăcările care mistuie rămăşiţele avionului liderului de război Evgheni Prigojin se răspândesc în întreaga lume, Vladimir Putin şi-a făcut apăriţia la un lugubru memorial de război sovietic, unde a ţinut un discurs despre „devotamentul soldaţilor faţă de patria mamă", raportează Financial Times.

Pe o scenă din Kursk, un oraş aflat la câteva ore la sud de capitala Moscova, preşedintele rus a fost scăldat într-o lumină roşie şi flancat de o orchestră simfonică în timpul unui discurs ţinut în onoarea soldaţilor ruşi.

Dacă liderul paramilitar Wagner va fi declarat mort, acest lucru ar putea fi strâns corelat cu revolta eşuată de acum două luni, dusă împotriva modului în care Ministerul rus al Apărării a gestionat războiul din Ucraina.

Cele opt săptămâni pe care Prigojin le-a petrecut în semi-exil în Belarus şi Africa - în timpul cărora s-a întors în Rusia în mai multe rânduri şi chiar s-a întâlnit cu Putin la Kremlin - par acum să fi fost un simplu preludiu la o răzbunare elaborată, pusă în practică de rivalii liderului grupului Wagner.

Un fost oficial de rang înalt de la Kremlin a declarat pentru FT: „Eram absolut convins că îl vor elimina. Şi aşa au făcut. Astfel de lucruri nu pot fi iertate. Toată lumea înţelege că răspunsul la trădare va fi ireversibil şi rapid. Acest incident reprezintă un semnal pentru întreaga elită rusească”.

Susţinătorii lui Putin ar putea aprecia moartea lui Prigojin ca un brânci dat de pendului dreptăţii, după ce trupele Wagner au doborât mai multe elicoptere şi un avion de transport în timpul marşului lor spre Moscova, atac în care au murit cel puţin 13 militari ruşi.

„În mod evident, acţiunile lui Prigojin au fost condamnate", a declarat o persoană apropiată Ministerului rus al Apărării. „Până la urmă, oamenii lui au fost cei care i-au ucis pe aviatorii rusţi. Trăieşti prin sabie, mori prin sabie".

Moartea lui Prigojin va fi reprezenta un punct culminant al unuia dintre cele mai remarcabile capitole din invazia Ucrainei, precum şi din istoria recentă a Rusiei.

Chemat pentru a ajuta la redresarea situaţiei după ce invazia iniţială s-a dovedit a fi un eşec dezastruos, Prigojin a devenit şeful unei forţe de securitate paralele de facto, cu aprobarea lui Putin.

El a adunat o armată vastă, formată în mare parte din prizonieri ruşi eliberaţi pentru a lupta în război, a concurat cu armata regulată pentru oameni şi resurse şi a publicat în mod regulat comentarii dureroase despre generalii acesteia.

Chiar şi înainte de răzvrătirea fatală, au existat întotdeauna unii aliaţi ai lui Prigojin care se temeau că ascensiunea sa meteorică nu ar putea avea ecoul dorit, unul dintre ei avertizând Financial Times în februarie că există „riscul ca el să sfârşească precum Icar".

La început, toleranţa lui Putin faţă de comportamentul nonconformist al lui Prigojin părea să facă parte dintr-o încercare de a ţine sub control facţiunile rivale ale serviciilor de securitate ale Rusiei. Dar răzvrătirea a arătat că „Prigojin a scăpat de sub controlul lui Putin", potrivit declaraţiilor Tatianei Stanovaya, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center. Comportamentul liderului Wagner a fost, a adăugat ea, „o surpriză foarte neplăcută pentru Putin, chiar un şoc".

După întâlnirea sa cu Prigojin şi câteva zeci de luptători Wagner la Kremlin, în iulie, Putin a declarat că le-a oferit mercenarilor de rând opţiunea de a continua să lupte în Ucraina sub comandă militară regulată. Dar Prigojin a respins oferta şi transferul nu a mai avut loc.

Episodul a arătat că „Putin a vrut să păstreze nucleul Wagner datorită eroismului lor pe câmpul de luptă şi a valorii lor geopolitice", a declarat Stanovaya, adăugând: „Dar nu am văzut niciun semn că Prigojin ar mai avea vreo valoare pentru Putin. Probabil că scopul întâlnirii a fost ca Putin să poată înderpărta în linişte grupul Wagner de fostul lor lider".