În actualul climat economic, un număr tot mai mare de tineri aleg să se înscrie la cursuri postuniversitare, în speranţa că o diplomă suplimentară le va asigura un loc de muncă odată ce incertitudinea financiară se va estompa. Aşa s-a întâmplat şi după criza financiară globală din 2008, iar datele de astăzi indică o posibilă revenire a fenomenului, notează Bloomberg.

Consultanţii specializaţi în admiterea la programele de studii postuniversitare — cei care îi sprijină pe candidaţi în redactarea eseurilor, pregătirea examenelor şi completarea dosarelor de înscriere — spun că interesul este în plină expansiune. Deşi cifrele oficiale vor fi disponibile abia peste câteva luni, firme prestigioase precum Kaplan, Ivy Coach, IvyWise, Top Tier Admissions şi Cambridge Coaching anticipează un an excepţional.

„Principalul factor care îi determină pe studenţi să se orienteze către studiile postuniversitare este recesiunea economică sau incertitudinea financiară. Mulţi consideră că aceasta va reprezenta o rampă solidă de lansare atunci când piaţa muncii va reintra pe un trend pozitiv,” a declarat Jayson Weingarten, consultant principal în cadrul Ivy Coach.

Deşi indicatorii generali ai ocupării forţei de muncă în Statele Unite rămân solizi, o piaţă a muncii caracterizată de un număr scăzut atât de angajări, cât şi de concedieri a îngreunat considerabil accesul tinerilor la oportunităţi profesionale.

Rata şomajului pentru categoria de vârstă 20–24 de ani a ajuns luna trecută la 7,5%, în creştere cu două puncte procentuale faţă de minimul înregistrat în aprilie 2023, amplificând sentimentul de nelinişte în rândul tinerilor.

Teama că inteligenţa artificială va înlocui treptat numeroase locuri de muncă  şi perspectiva unei posibile „inflaţii a diplomelor” în cerinţele de angajare — mai ales în contextul unei recesiuni generate de conflictele comerciale iniţiate de preşedintele Donald Trump — sporesc incertitudinile.

„Astăzi, obţinerea unui master a devenit aproape o condiţie obligatorie pentru accesarea unui loc de muncă de nivel entry-level,” explică Sarah Thornton, studentă într-un program online de MBA la Louisiana State University.

Absolventă în 2023 a Coastal Carolina University, Thornton a aplicat la peste 50 de poziţii înainte de a opta pentru continuarea studiilor, decizie luată după ce şi-a schimbat specializarea din ştiinţe marine în contabilitate, cu speranţa de a-şi creşte şansele de angajare.

Totuşi, continuarea studiilor postuniversitare implică şi riscuri financiare considerabile, în special din cauza creditelor de studii.

Taxele de şcolarizare la facultăţile de drept şi de afaceri pot genera datorii de peste 100.000 de dolari, iar împrumuturile pentru programele de master sau doctorat presupun dobânzi mai mari decât cele pentru studiile de licenţă. Pentru anul academic 2024–2025, dobânda la împrumuturile pentru studii postuniversitare a urcat până la 9,08%, faţă de 6,53% pentru programele de licenţă.

„Este esenţial să ai un plan solid pe termen lung. Ultimul lucru pe care ţi-l doreşti este să termini un program scump şi să te trezeşti cu datorii uriaşe, fără o strategie clară,” avertizează Amit Schlesinger, director executiv la Kaplan, companie specializată în servicii educaţionale.

Chiar şi aşa, pentru mulţi tineri nu există alternative viabile.

Claire Speredelozzi, în vârstă de 26 de ani, povesteşte că a încercat ani la rând să îşi construiască o carieră în domeniul comunicării după absolvirea University of Massachusetts Boston în 2022.

După ce singura oportunitate de muncă accesibilă a fost un post de ospătăriţă, a decis să contracteze un împrumut de aproximativ 30.000 de dolari pentru a reveni la studii, urmând, din această toamnă, un program de master în arheologie publică la Binghamton University. Ea speră ca, odată finalizate studiile, să îşi găsească un loc de muncă în managementul resurselor culturale.

„Pentru posturile de nivel entry-level, angajatorii cer astăzi ani întregi de experienţă şi competenţe specializate pe care absolvenţii recenţi pur şi simplu nu le posedă. O diplomă de licenţă a ajuns să nu mai valoreze aproape nimic,” afirmă Speredelozzi.