Adina Săniuţă, senator din partea Uniunii Salvaţi România (USR), a depus luni o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Fiscal prin care propune acordarea unor facilităţi fiscale pentru start-up-urile care pe durata unui an de zile au atras o finanţare de cel puţin 100.000 de euro, cu condiţia ca 80% din banii obţinuţi să fie din surse private – de la un fond de investiţii de capital de risc sau investitori de tip business angel.

„În vederea îmbunătăţirii ecosistemului antreprenorial şi stimulării creşterii economice, propunem modificarea Codului Fiscal astfel încât startup-urile din România, care au obţinut cumulat în decurs de 1 an o finanţare de minim 100.000 EUR, să poată beneficia de facilităţi fiscale menite să încurajeze acest gen de investiţii. Condiţiile pentru aceste finanţări sunt ca minim 80% din investiţie să provină de la un fond de investiţii, business angel sau capital de risc (venture capital), iar diferenţa de 20% poate proveni din orice alte surse de finanţare, cu excepţia aportului propriu de capital (inclusiv granturi).

O condiţie pentru a beneficia, este ca societăţile care aplică au cel puţin un 1 de funcţionare, fapt care poate confirma că respectiva companie are o stabilitate pe piaţă.

Facilităţile fiscale concrete propuse pentru regimul fiscal al angajaţilor startup-urilor eligibile sunt următoarele:

- Scutirea de la plata a 10% impozit pe venit

- Reducerea de la 10% la 5% a contribuţiei la asigurările sociale de sănătate (CASS);

- Reducerea de la 25% la 20% a contribuţiei la asigurările sociale (CAS)

Aceste facilităţi fiscale vor fi aplicabile până când startup-ul îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:

- Numărul de angajaţi depăşeşte 50 de persoane;

- S-au scurs doi ani de la acordarea beneficiului fiscal iniţial”, conform documentului.

Iniţiativa legislativă a fost depusă luni 9 decembrie şi urmează să intre pe circuitul legislativ. Adina Săniuţă a devenit senator în luna februarie a acestui an, după demisia Ancăi Dragu, care a acceptat poziţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Ea a candidat pentru Senat la alegerile parlamentare care au avut loc pe 1 decembrie, dar nu a obţinut un nou mandat.

Într-o discuţie cu ZF, Adina Săniuţă s-a declarat convinsă că iniţiativa va fi susţinută de colegii săi chiar dacă ea nu va mai fi senator în noua legislatură, admiţând însă că traseul propunerii depinde şi de ce se va întâmpla cu negocierile pentru formarea Guvernului.

„Iniţiativa reprezintă şi un semnal de alarmă privind finanţarea start-up-urilor şi a inovaţiei în România, care ar trebui să fie derulată diferit de cum se face acum, prin programe precum Start-up Nation”, a spus Adina Săniuţă. Ea a precizat că iniţiativa a fost depusă după consultări cu fondatori de startupuri, investitori şi asociaţii profesionale.

„Aceste facilităţi vizează reducerea poverii fiscale pentru startup-urile care atrag finanţare externă şi demonstrează potenţial de inovare şi creştere, contribuind astfel la crearea unui mediu mai competitiv şi atractiv pentru investitori. De asemenea, această măsura este menită să transmită un semnal puternic şi investitorilor, arătând că România susţine proactiv iniţiativele de afaceri emergente şi le oferă un mediu fiscal prietenos, ceea ce poate atrage capitaluri noi şi valoroase pentru piaţa românească”, conform datelor din expunerea de motive a iniţiatuvei legislative.

Redăm principalele date din expunerea de motive a iniţiativei legislative:

„România se confruntă cu o lipsă de inovare evidentă, susţinută de datele statistice europene, în special în sectorul startup-urilor care nu beneficiază de suport adecvat. Într-un context global competitiv, este esenţial să se încurajeze dezvoltarea afacerilor cu impact internaţional, iar acest lucru se poate realiza printr-o susţinere activă atât din partea investitorilor, cât şi prin măsuri fiscale eficiente.

Un rol important îl joacă statul, care ar trebui să acţioneze ca facilitator, oferind startup-urilor cadrul necesar pentru a-şi maximiza potenţialul. Spre deosebire de companiile tradiţionale orientate spre profit imediat, startup-urile urmăresc să-şi asigure o poziţie în viitor, iar profiturile sunt realizate mai târziu. Prin urmare, nu pot fi evaluate după aceleaşi criterii ca firmele clasice şi necesită un suport diferit din partea autorităţilor. Acest sprijin se poate traduce prin facilităţi fiscale, un statut special adaptat specificului startup-urilor şi prin stabilitate sporită, atât pentru fondatori, cât şi pentru echipele lor de început.

Totodată, viziunea de susţinere a startup-urilor ar trebui să pună accentul pe sustenabilitatea cheltuielilor oferindu-le acestora un „runway” extins. Un sprijin fiscal poate face diferenţa, adăugând o perioadă suplimentară de activitate pentru echipele aflate în faze incipiente, un avantaj crucial în eforturile de a asigura succesul pe termen lung al acestor afaceri inovatoare.

Startup-urile din România întâmpină dificultăţi majore în accesarea fondurilor necesare pentru a concura pe piaţa internaţională şi pentru a se dezvolta sustenabil. Acestea primesc finanţări mai mici în comparaţie cu cele din alte regiuni, precum Europa de Vest şi Statele Unite, ceea ce limitează resursele disponibile şi îngreunează expansiunea lor. În plus, pe lângă accesul limitat la finanţare, fondatorii startup-urilor româneşti se confruntă cu obligaţii fiscale semnificative asupra salariilor, restrângându-le astfel capacitatea de a oferi salarii competitive, care sunt esenţiale pentru a atrage şi menţine talente de calitate şi pentru a susţine concentrarea fondatorilor pe dezvoltarea companiei.

În Clasamentul European al Inovaţiei (European Innovation Scoreboard) aferent anului 2024, România se află pe ultimul loc din ultima categorie “Inovatori emergenţi”, alături de ţări precum Croaţia, Polonia, Slovacia, Bulgaria cu o performanţă de aprox. 39% faţă de media europeană. Tări precum Danemarca, Elveţia, Finlanda şi Olanda sunt în categoria ţărilor “Lideri în inovaţie”, cu o performanţă de peste 125% faţă de media europeană.

De asemenea, analiza performanţei în inovaţie dintre anii 2017-2024 clasează România pe ultimul loc, cu un procent de aprox. 37%, în scădere faţă de 39% indicatorul din 2023.    

Aceste statistici sunt îngrijorătoare într-un context în care susţinerea inovaţiei ar trebui să reprezinte un subiect important pe agenda politică actuală.

Potrivit Ghidului de bune practici aplicabile sistemului Cercetare Dezvoltare Inovaţie (CDI) naţional în elaborarea şi implementarea politicilor publice “O altă mare provocare cu care se confruntă sectorul CDI (Cercetare, Dezvoltare, Inovare) este reprezentată de exodul intens al creierelor care generează lipsa resurselor umane calificate (fenomenul de “brain drain”). Astfel, România deţine una dintre cele mai ridicate ponderi de cercetători care lucrează în afara ţării. De altfel, România are cel mai mic număr de cercetători exprimaţi în echivalent normă întreagă (ENI) la mia de locuitori din UE. În timp ce cele mai multe ţări şi-au dublat sau chiar triplat în 2018 numărul de cercetători faţă de anul 2000, România are cu 15 % mai puţini cercetători în 2018 faţă de anul 2000.”

Inclusiv în STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII PENTRU PERIOADA 2020-2024 întocmită de Administraţia Prezidenţială este prevăzut ca obiectiv naţional de securitate reducerea fenomenului de brain drain, concomitent cu implementarea unor programe de atragere de talent internaţional (brain-gain);

În acest context, considerăm că este esenţială susţinerea angajatorilor care urmăresc să dezvolte inovaţii, pentru a reduce fenomenul de brain drain şi a încuraja fenomenul de brain gain.”