În această săptămână, în timp ce vicepreşedintele SUA, JD Vance, a afirmat că Europa însăşi – mai mult decât Rusia sau China – a devenit o ameninţare la adresa valorilor democratice, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, s-a arătat vizibil iritat, scrie FT. 

„Asta este inacceptabil”, a fost auzit spunând din public.

Liderii europeni, generalii şi şefii serviciilor de informaţii reuniţi la Conferinţa anuală de Securitate de la München aşteptau cu nerăbdare clarificări cu privire la întrebări esenţiale, precum cum să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cum să contracareze războiul hibrid al lui Vladimir Putin şi cum să consolideze alianţa transatlantică.

În schimb, emisarul lui Donald Trump i-a atacat pentru că ar suprima libertatea de exprimare, pentru că nu ar fi reuşit să oprească imigraţia în masă şi pentru că ar suna ca propagandişti din era sovietică atunci când folosesc termeni precum „dezinformare” şi „informaţii false”.

După discursul lui Vance, Pistorius s-a retras într-o sală împreună cu doi consilieri pentru a rescrie discursul pe care urma să-l susţină în aceeaşi după-amiază. Mai puţin de o oră mai târziu, social-democratul – a cărui sinceritate l-a transformat în cel mai popular politician din Germania – s-a ridicat la tribună, vizibil furios.

„Vorbeşte despre anihilarea democraţiei şi, dacă l-am înţeles corect, compară situaţia din anumite părţi ale Europei cu regimurile autoritare”, a spus Pistorius. „Doamnelor şi domnilor, acest lucru nu este acceptabil.”

Declaraţiile acide ale lui Vance au fost doar o parte dintr-o săptămână dificilă pentru europeni, care au aflat miercuri că Trump l-a sunat pe Vladimir Putin pentru a începe negocieri „imediate” privind un acord de încheiere a războiului din Ucraina, fără a consulta Europa sau Kievul în prealabil.

Mai devreme în acea zi, europenii descoperiseră că secretarul american al apărării, Pete Hegseth, renunţase deja la ideea aderării Ucrainei la NATO şi la integritatea teritorială a ţării înainte ca negocierile să înceapă.

Nicăieri în Europa diatriba lui Vance nu a provocat mai multă nelinişte şi confuzie decât în Germania, gazda conferinţei, care organizează alegeri săptămâna viitoare sub ameninţarea în creştere a extremei drepte.

În ultimele opt decenii, relaţia transatlantică a stat la baza renaşterii democratice a Germaniei, a redresării economice şi a protecţiei sale militare, în timp ce Berlinul a încercat să lase în urmă trecutul nazist.

Cuvintele vicepreşedintelui au zguduit chiar şi cei mai fideli atlantisti germani. Friedrich Merz, liderul în vârstă de 69 de ani al creştin-democraţilor şi favorit pentru funcţia de cancelar, a acuzat administraţia Trump că „intervine în mod deschis într-o alegere.”

„Nu este treaba guvernului american să ne explice nouă, aici, în Germania, cum să ne protejăm instituţiile democratice”, a spus el.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, oficialii germani se aşteptau să fie criticaţi de preşedintele SUA, care în primul său mandat a atacat-o frecvent pe fosta cancelară Angela Merkel. Ştiau că vor trebui să aloce mai mulţi bani pentru apărare, după ani de nerespectare a obiectivului NATO de cheltuire a 2% din PIB, şi că surplusul comercial mare al Germaniei cu SUA va duce probabil la tarife dureroase pentru importurile de maşini.

Dar nu erau pregătiţi ca Trump şi cercul său apropiat să atace chiar fundaţiile ordinii lor politice – şi să sprijine extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), pe care partidele principale au încercat mult timp să o izoleze cu un „zid de foc” ce face ca orice colaborare să fie un tabu.

În discursul său de vineri, Vance a cerut sfârşitul acestor bariere politice. La scurt timp după, a făcut un gest fără precedent întâlnindu-se cu copreşedintele AfD, Alice Weidel, căreia organizatorii conferinţei îi interziseseră participarea. Între timp, s-a aflat că Vance a refuzat să se întâlnească cu cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, al cărui partid nepopular este prognozat să iasă pe locul trei în alegerile din 23 februarie.

„Germania nu va accepta ca persoane din afară să intervină în favoarea acestui partid în democraţia noastră, în alegerile noastre”, a spus Scholz într-un discurs sâmbătă. „Acest lucru nu este potrivit, mai ales între prieteni şi aliaţi... Vom decide noi înşine ce se întâmplă cu democraţia noastră.”

Criticile aprinse ale lui Vance au amplificat sentimentul de criză în Germania, care se confruntă cu trei atacuri mortale în ultimele trei luni comise de solicitanţi de azil şi cu o dezbatere tensionată la nivel naţional despre imigraţie. Cel mai recent incident – în care un afgan a intrat cu maşina într-un grup de membri ai unui sindicat protestatar – a avut loc chiar în ajunul conferinţei, la puţin peste 1 km de hotelul Bayerische Hof, unde aceasta se desfăşura.

AfD, care anterior era atât de toxică încât chiar şi lideri precum Marine Le Pen din Franţa o evitau, a fost încântată de sprijinul primit din partea dreptei populiste globale.

Mai întâi a obţinut sprijinul lui Elon Musk, proprietarul platformei X şi consilier al lui Trump, pe care Weidel l-a curtat personal mai bine de un an. Miercuri, Weidel, al cărei partid este prognozat să obţină un record de 20% din voturi, a fost primită la Budapesta de premierul ungar Viktor Orbán, care a descris-o drept „viitorul” şi a cerut ca aceasta să fie acceptată în politica occidentală.

Nu este prima dată când relaţiile germano-americane sunt tensionate la Conferinţa de la München, care de peste 60 de ani este unul dintre cele mai importante evenimente pentru alianţa transatlantică.

Oficialii germani şi americani s-au mai confruntat în trecut pe tema invaziei Irakului de către George W. Bush şi a angajamentului Germaniei faţă de gazoductul Nord Stream 2 din Rusia. Însă niciodată schimburile nu au fost atât de aprinse.

Delegaţii europeni, indignaţi, s-au împărţit în două tabere: unii care consideră că declaraţiile şi acţiunile lui Vance sunt un semnal clar că Europa trebuie urgent să găsească o alternativă la dependenţa de sprijinul american, şi alţii care cred că vicepreşedintele a fost doar provocator, fără a indica o schimbare majoră de politică.

„Nu vrem să rupem relaţiile cu SUA şi sper că nici ei nu vor”, a declarat Kaja Kallas, şefa diplomaţiei UE, pentru Financial Times. „Nu vrem să începem un conflict bazat pe declaraţii publice.”

Însă un alt oficial european de rang înalt a spus: „Nu sunt un adversar, dar, având în vedere ce am auzit astăzi, ar trebui să considerăm SUA ca pe o ţară străină.”