Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei).

 

În condiţiile în care începutul de an a însemnat o puternică lovitură pentru programul ambiţios al guvernului – care şi-a construit bugetul pe acest an plecând de la venituri cu 14% mai mari decât în 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei – de la luna martie se aşteaptă un semnal mai clar asupra evoluţiei viitoare.

 

Pe ianuarie şi februarie, cumulat, veniturile strânse de ANAF au însemnat 32 de miliarde de lei, ceea ce reprezintã o diminuare cu 0,9% a veniturile fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Strict pe februarie, veniturile totale au însemnat un plus de 4,5% (dar sub 700 mil. lei), faţă de februarie 2016.

 

Datele ANAF publicate ieri arată că, în martie, totalul veniturilor colectate de Fisc (totalul veniturilor bugetare încasate va fi cunoscut la 25 aprilie) a însumat 18,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,2% (904,7 mil. lei) a colectării faţă de martie 2016. Creşterea este bună, dacă se face abstracţie de faptul că bugetul, construit pe un deficit bugetar de 2,96% pe cash, se bazează pentru rămânerea în această ţintă de deficit pe o creştere de venituri de 14%. În aceeaşi vreme, trebuie arătat că veniturile sunt atât de jos pentru că, în principal, nu se realizează veniturile prognozate pe fondurile UE. Abia din a doua partea a anului – dacă se va reuşi acreditarea autorităţilor de mana­gement – poate lucrurile se schimbă. Altminteri, pariul cu fondurile UE va fi pierdut şi anul acesta cum a fost pierdut şi anul trecut. Dacă fondurile UE nu se realizează la capitolul venituri, de suferit vor avea proiectele de investiţii. Anul acesta, guvernul a amestecat fondurile structurale cu plăţile directe, rezultând de aici o prognoză de venituri de 22 de miliarde de lei, în total. Pe fondurile structurale, în buget ar trebui să intre anul acesta în jur de 10 miliarde de lei. Orice sumă sub acest prag va însemna un minus egal în investiţii pentru că orice cheltuieşte bugetul în plus în programe derulate cu fonduri UE, dar nu recuperează de la Bruxelles, prin decontări, intră la calculul deficitului bugetar, lucru imposibil în acest an, având în vedere că plafonul deficitului a fost plasat deja, la alcătuirea bugetului, la limita de sus, aproape de 3% din PIB.