♦ „Conceptul de gig economy prinde din ce în ce mai mult contur în rândul tinerilor existând o preferinţă de a face «easy money» apelând la social media sau activităţi de taximetrie, drop-shipping” ♦ „Absenţa unui model viabil de şcoli profesionale agravează situaţia pentru poziţiile de execuţie, adică exact acolo unde criza de personal este cea mai mare.” ♦ „În prezent, cererea şi oferta se întâlnesc cu destulă dificultate. Există o presiune numerică – numărul de joburi disponibile faţă de numărul de candidaţi, dar şi un turnover foarte mare la unele companii care rămân constant descoperite.”

Rata şomajului a ajuns la 5,4% în luna martie a acestui an, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna martie din anul 2022, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul şomerilor estimat de INS pentru luna martie a anului 2023 a fost de 453.100 de persoane, în scădere de la  459.300 în februarie 2023 şi de la 463.600 în martie 2022.

Astfel, numărul de şomeri de pe piaţa locală scade, iar deficitul de talente de pe piaţa locală se adânceşte, după cum spun reprezentanţii companiilor de recrutare.

„În primul trimestru al acestui an s-a observat o stabilitate a candidaţilor în privinţa locurilor de muncă, stabilitate determinată şi de contextul economic la nivel de mapamond. Disponibilizarea la nivel global a mii de oameni din diverse industrii puternice, precum sectorul IT&C, automotive, a dus la un comportament liniar în rândul angajaţilor români de tipul white collar şi la o atitudine rezervată în schimbarea jobului, chiar şi atunci când oferta salarială era uşor ridicată faţă de nivelul lor actual sau când compania are un renume puternic şi acoperire globală”, a spus pentru ZF Ionela Borsan, recruitment manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman APT.

Raluca Pârvu, business manager al BPI România, o companie de consultanţă în management şi resurse umane, afirmă că în acest moment sunt mai multe locuri de muncă disponibile decât sunt candidaţi, iar unele companii se confruntă şi cu o rată de fluctuaţie foarte mare.

„În prezent, cererea şi oferta se întâlnesc cu destulă dificultate. Există o presiune numerică – numărul de joburi disponibile faţă de numărul de candidaţi, dar şi un turnover foarte mare la unele companii care rămân constant descoperite. În plus, există şi o concentrare a joburilor în marile zone urbane, care practic nu au deloc şomaj, dar dincolo de aceste zone, mai ales în rural, situaţia nu este la fel de favorabilă”, a explicat ea pentru ZF.

În ceea ce priveşte diferenţa de rată a şomajului pe judeţe sau pe zone ale ţării, Ionela Borsan spune că se păstrează trendul ca în zonele care au atras investiţii străine şi sunt prezenţi angajatori multinaţionali să existe o rata a şomajului mai scăzută, iar în zonele cu o ofertă scăzută a locurilor de muncă rata şomajului rămâne ridicată, motiv pentru care capătă amploare proiectele de relocare.

Raluca Pârvu este de părere că activitatea economică se concentrează în centrele urbane mari, iar dincolo de ele oportunităţile de muncă sunt puţine şi de slabă calitate.

„Dinamica economică se petrece în centrele urbane – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi în câteva oraşe de mai mici dimensiuni. Dincolo de acestea, oportunităţile sunt puţine şi de slabă calitate. Din păcate, exact în aceste locuri, nici autoritatea publică nici cea locală nu par interesate să susţină dezvoltarea ţesutului economic”, a detaliat ea.

Ionela Borsan afirmă că organizaţiile se confruntă cu un deficit de talente atât la nivel de generaţie Z, cât şi la nivel de specialist din domenii precum finanţe, vânzări, HR, dar şi muncitori necalificaţi.

De altfel, rata şomajului în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de peste 22% în martie 2023, în scădere uşoară de la an la an, de 0,9 puncte procentuale, conform statisticilor INS.

„Rata ridicată a şomajului în rândul generaţiei Z are un argument puternic în modalitatea de lucru. Din ce în ce mai mulţi tineri prefera să lucreze exclusiv de acasă, într-un context în care companiile propagă cel puţin o modalitate hibridă de lucru. Totodată, conceptul de gig economy prinde din ce în ce mai mult contur în rândul tinerilor existând o preferinţă de a face <<easy money>> apelând la social media (Tiktok, Instagram) sau activităţi de taximetrie, drop-shipping, spre exemplu”, spune Ionela Borsan.

Ea argumentează că, în ultimii ani, deşi rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat a înregistrat o creştere uşoară, încă vedem efectele acesteia în rata şomajului ridicată pentru generaţia Z, la care se adaugă o discrepanţă între ceea ce pune la dispoziţie piaţa forţei de muncă în materie de competenţe şi aşteptările pe care le au angajatorii.

Raluca Pârvu crede că intrarea tinerilor pe piaţa muncii este dificilă, având în vedere că ne confruntăm cu un nivel ridicat de abandon şcolar, dar şi cu un nivel de studii destul de scăzut, incluzând aici şi rata dezastruoasă de reuşită la bacalaureat.

„Absenţa unui model viabil de şcoli profesionale agravează situaţia pentru poziţiile de execuţie, adică exact acolo unde criza de personal este cea mai mare”, a concluzionat ea.

România este la mijlocul clasamentului european în ceea ce priveşte rata şomajului.

În martie 2023, la nivelul Uniunii Europene rata şomajului a fost de 6,0%, stabilă comparativ cu februarie 2023 şi în scădere faţă de 6,2% în martie 2022, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Eurostat estimează că 12,96 milioane de persoane din UE erau şomeri în martie 2023. Comparativ cu februarie 2023, şomajul a scăzut cu 155.000 de persoane în UE şi cu 121.000 în zona euro. Comparativ cu martie 2022, şomajul a scăzut cu 353.000 de persoane în UE şi cu 365.000 în zona euro.

Cea mai mare rată a şomajului este în Spania, de aproape 13%, urmată de Grecia, cu aproape 11%, şi de Italia, cu circa 8%. La polul opus, cea mai mică rată a şomajului a fost în Cehia, de 2,6%, urmată de Polonia, cu 2,8%, şi Germania, de asemenea cu 2,8%.

În ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor, România este cu mult peste media europeană. La nivelul UE rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 24 de ani a fost de 14,3%, în scădere de la 14,4% în luna precedentă.

Comparativ cu februarie 2023, şomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 33.000 de persoane în UE şi cu 14.000 în zona euro. Comparativ cu martie 2022, şomajul în rândul tinerilor a crescut cu 105.000 de persoane în UE şi cu 91.000 în zona euro.