Transferul de la contracte de muncă la alte forme de colaborare cu o sarcină fiscală redusă ar fi un prim efect al anunţatei eliminări a facilităţilor fiscale acordate firmelor de IT, o spune un sondaj realizat de EY România.

Pe locul doi între potenţiale consecinţe se află, în viziunea respondenţilor, companii de IT şi R&D, migrarea forţei de muncă în străinătate şi reducerea apetitului investiţional în business-uri de IT.

Deşi există şi companii care s-au gândit că ar fi dispuse să acopere impozitul datorat, cele mai multe anunţă că iau în calcul migrarea către alte forme de colaborare (PFA/ II/ IF, microîntreprinderi) în România, iniţierea de colaborări cu contractori străini sau chiar transferul business-ului în altă jurisdicţie, pentru a contracara eventuala eliminare a facilităţilor fiscale.

”Dacă ne gândim că vom aduce venituri suplimentare la buget printr-o astfel de măsură de eliminare a facilităţii fiscale (un impozit pe venit de 10%), cu siguranţă nu am pus în balanţă toate costurile acesteia. De ce să pierdem ce avem când am putea câştiga în continuare susţinut şi sigur? Şi dacă ne uităm peste programul de guvernare vedem cuvântul "digitalizare" folosit peste tot: în sectorul energetic, al transporturilor, sănătăţii, educaţiei, finanţelor. Cum vom reuşi să digitalizăm, dacă vom avea mai puţini angajaţi dedicaţi acestui sector?”, a punctat în deschiderea discuţiilor Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale​, EY România.

În opinia EY, eliminarea facilităţilor ar putea genera dezechilibre fiscale majore, în condiţiile în care numărul angajaţilor cu contracte de muncă se va reduce, odată cu migrarea către forme de organizare alternative, orientarea IT-iştilor spre deservirea unor beneficiari străini, emigrarea specialiştilor cu tot cu familii, închiderea unor business-uri şi setarea lor în alte state.

”Toate acestea înseamnă bani în minus la bugetul de stat. Mai ales că, din câte ştim, statul nu şi-a fundamentat propunerea pe un studiu de impact”.

Partenerii EY au explicat că, la un calcul simplu, trecerea angajaţilor la alte forme de colaborare ar înjumătăţi încasările la buget din impozitul pe venit şi din contribuţiile sociale.

 ”Vom asista, cu siguranţă, la ample măsuri de verificare a specialiştilor şi firmelor din domeniu. Riscul de a trece de la o relaţie de dependenţă la una ce se doreşte a fi independentă este major, mai ales când vorbim de desfăşurarea activităţii pentru acelaşi beneficiar cu care specialistul IT a avut, anterior, un contract de muncă. Şi, cu atât mai mult, va fi nevoie de digitalizarea sistemelor interne ale autorităţilor publice care să faciliteze şi să eficientizeze îndeplinirea obligaţiilor fiscale de către contribuabili, dar şi a acţiunilor de control ale autorităţilor”, a spus Corina Mîndoiu.

Nici în ceea ce priveşte facilităţile acordate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare lucrurile se pare că nu stau mai bine, sondajul arătând că firmele mai degrabă se feresc să aplice, temându-se, în principal, de posibile contestaţii ale inspectorilor fiscali sau de neclarităţile legislative (cum ar fi colaborarea cu experţii care pot valida natura de cercetare-dezvoltare a activităţilor). 

”Înainte de a decide implementarea unei facilităţi pentru IT sau R&D recomandăm investigarea substanţei activităţilor respective desfăşurate de angajaţi. Pentru contribuabilii care încă aplică facilitatea pentru IT, recomandăm să verifice dacă facilitatea pentru R&D poate fi aplicată la nivel de impozit pe profit şi impozit pe venit”, a precizat Crina Onuţ, Manager, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România.