Peste râul Olt de comuna Racoş din judeţul Braşov, precum şi la câţiva kilometri distanţă de această aşezare, constructorul grec AKTOR forează două perechi de tuneluri gemene în dealurile zonei pentru tronsonul Apaţa-Caţa al căii ferate Braşov - Sighişoara. Este primul proiect de acest fel din România, însumând 24 de kilometri de tunel.

Sotirios Koropoulis conduce echipa multinaţională care operează cele patru foreze şi nu este deloc o treabă uşoară. Cea mai mare lucrare pe care a coordonat-o anterior a fost un tunel lung de 10,2 km pe sub mare, în Qatar, în condiţii geologice total diferite.

Sotirios spune că nu s-a gândit niciodată că va construi tuneluri, în timp ce studia construcţiile, dar a descoperit mai târziu în timpul carierei că aceasta este ceea ce îi place şi ceea ce i se potriveşte şi de aceea şi-a urmat pasiunea în carieră. Ca inginer, primul său loc de muncă a fost, de fapt, la metroul din Atena.

Acum el este responsabil de tot ce se întâmplă pe cele două şantiere în care sunt săpate cele două perechi de tuneluri gemene, în apropierea comunei Racoş din judeţul Braşov. 

Legenda foto: Gurile de ventilaţie pentru forezele Eleni şi Varvara, intrate adânc în munte.

Rolul de director de proiect în construcţia de infrastructură, în special în operaţiunile de tuneluri şi maşini de forat tuneluri (TBM), este esenţial în supravegherea şi gestionarea proiectelor complexe de la început până la finalizare. Aceasta implică o responsabilităţi variate care asigură livrarea cu succes a proiectelor de tuneluri în limitele bugetului, la timp şi la standardele de calitate cerute. Gestionarea relaţiilor cu beneficiarii, partenerii de asociere, consultanţii şi lanţurile de aprovizionare reprezintă o parte crucială a rolului. De obicei, un director de proiect în acest domeniu are 10-20 de ani de experienţă relevantă în proiecte de tuneluri realizate cu TBM-uri. Experienţa în gestionarea proiectelor de infrastructură la scară largă şi lucrul cu diverse părţi interesate este esenţială. În plus, abilităţile de conducere, comunicare şi luare a deciziilor sunt necesare pentru a gestiona eficient echipele de proiect şi relaţiile cu părţile interesate.

„Cu siguranţă, cel mai important lucru de făcut este planificarea corectă, apoi logistica şi execuţia. Întotdeauna în construcţii ştii că vei întâmpina provocări, din cauza condiţiilor diferite”, spune Sotirios, a cărui sarcină principală este să fie alături de echipa sa, să-i sprijine şi să-i motiveze să îndeplinească obiectivele şi să respecte termenele care sunt foarte stricte. „Este o muncă de zi cu zi, cu două şantiere, puţin mai dificilă decât orice proiect obişnuit de inginerie pe care l-am avut deja în cariera mea”, explică el.

Legenda foto: Vorbeşte cu oamenii şi încurajează oamenii să vorbească. Management pentru oameni.

Jumătate din job-ul lui este legat de construcţii, cealaltă jumătate este de management, iar asta îl face să spună „Suntem foarte bine organizaţi şi de aceea avem rezultate foarte bune până acum”.

Menţinerea echipelor motivate presupune să fii foarte aproape de ele. „Nu este o meserie uşoară; când intri în tunel, uiţi orice, uiţi cine eşti, unde este familia ta, care este problema cu care te confrunţi tu sau familia ta, pentru că aceasta este o muncă în echipă şi nu va avea succes dacă chiar şi unul dintre noi e cu mintea în altă parte”, spune Sotirios Koropoulis.

El este responsabil de o echipă multinaţională, multiculturală, formată din români, greci, turci şi alţii: „Imaginaţi-vă că am adus români din străinătate să lucreze în acest proiect – ceea ce subliniază că noi căutăm să lucrăm cu români, dar pentru că avem nevoie de calificări anume, speciale, căutăm şi în afara Europei, aşa că avem oameni şi din Turcia, din India, şi chiar din Filipine”.

Legenda foto: Sotirios Koropoulis vorbind cu căldură despre echipa sa.

Sotirios Koropoulis coordonează o echipă de aproximativ 200 de oameni care se ocupă de două dintre cele patru TBM-uri uriaşe şi de logistica din spate, pentru că sute de inele prefabricate din beton sunt instalate non-stop pentru a forma tunelurile impresionante care au un diametru interior de 8,6 metri şi unul exterior de 9,4 metri. Prin fiecare dintre aceste tuneluri va trece câte o linie de cale ferată, scurtând actualul traseu în zig-zag al trenului de la Braşov la Sighişoara, care urmează albia Oltului.

Se vede deja în teren pe unde va trece trenul Braşov - Sighişoara, în această zonă, atunci când proiectul va fi gata, iar călătorii vor traversa cele mai lungi tuneluri feroviare din România.

Puteţi viziona cum Sotirios Koropoulis povesteşte despre proiect, în acest videoclip.

Legenda foto: Actuala cale ferată este chiar peste drum de intrarea în viitoarea pereche de tuneluri de nord.