Cei mai importanţi factori de decizie politică riscă să arunce Europa în recesiune, într-una din ceea poate fi catalogată drept cea mai mare lovitură data economiei regiunii pe fondul deciziilor unor instituţii cheie precum BCE, scrie Bloomberg.

Combinaţia dintre ratele dobânzilor mai mari şi o nouă politică restrictive privind  cheltuielile publice ameninţă să blocheze expansiunea economică şi să crească riscul unei recesiuni dure.

Pe fondul costurilor de împrumut din ce în ce mai mari, care vor impacta şi anul 2024, economia Europei s-ar putea contracta cu 3,8%. În funcţie de preţurile energiei, eliminarea măsurilor de sprijin a gospodăriilor, micilor intreprinderi şi afaceri, ar putea duce la o contracţie şi mai severă de 5%.

Această dublă lovitură pentru creşterea economică reflectă efectele negative ale rundelor de majorare a ratei dobânzii dirijate de BCE, la care se adaugă o iminentă restrângere a cheltuieilor, unde Germania a dat tonul.

Combinaţia dintre ratele ridicate şi guvernele cu posibilităţi limitate de a sprijini expansiunea economică riscă să blocheze zona euro într-o menghină.

„Există pericolul ca rezistenţa de care a dat dovadă până acum economia să provoace oarecare mulţumire, iar austeritatea şi continuarea politicii de înăsprire monetară să provoace haos pentru că nu vor veni brusc, ci vor avea efecte în timp. Până atunci, există şanse mari ca guvernele să nu poată face mare lucru pentru a stabiliza activitatea economică”, a declarant Jamie Rush de la Bloomberg Economics.

În timp ce analiştii se uită cu optimism către cazul Rezervei Federale unde anticipează acum o aterizare uşoară pentru economia SUA, criza care apasă asupra zonei euro, evidenţiată de calculele lor, indică o diminuare a perspectivelor unui rezultat similar pentru Europa.

Impactul ar putea depăşi ciclul anterior de înăsprire de dinaintea crizei financiare mondiale şi ar putea rivaliza cu consecinţele crizei datoriilor suverane de acum zece ani.

Dilema cu care se confruntă BCE şi ministerele de finanţe este dacă economia este suficient de robustă pentru a susţine această presiune fără o recesiune, într-un moment în care niciuna dintre părţile implicate în mixul de politici nu se confruntă în mod deschis cu această perspectivă.

Economiile europene se confruntă cu o problemă destul de complexă: costurile de împrumut din ce în ce mai mari, care ar putea să se menţină în viitorul apropiat, şi eliminarea măsurilor de sprijin oferite anterior de guverne, la care se adaugă şi problema inflaţiei.

După ce a fost criticată pentru că a început cu întârziere procesul de înăsprire a politicii monetare, BCE este deja în vizorul politicienilor pentru problemele pe care încep să le provoace creşterile de rate.

Până în prezent, economia s-a dovedit rezistentă în faţa mai multor runde de înăsprire şi a retragerii treptate a măsurilor de finanţare guvernamentală oferite în timpul crizei energetice.

Zona euro a evitat o recesiune în timpul iernii şi apoi şi-a revenit în al doilea trimestru, desi nu în mod complet, deoarece Germania a stagnat, iar Italia s-a contractat economic.

Cel mai sumbru semnal a fost dat chiar de şeful BCE, Christine Lagarde, care după ce a pus pe pauză temporar politica de înăsprire monetară, a recunoscut că perspectivele economice al regiunii s-au deteriorat.