Agenţia Naţională Pentru Resurse Minerale (ANRM) spune că nu va prelungi valabilitatea licenţei de concesiune pentru Roşia Montană Gold Corporation privind exploatarea aurului de la  Roşia Montană.

Anunţul vine în urma unei analize a cererii depuse de Roşia Montană Gold Corporation pentru prelungirea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană din judeţul Alba.

“În perioada de la data depunerii cererii de prelungire a duratei de valabilitate a Licenţei de exploatare nr. 47/1999, înregistrată la ANRM sub nr. 3432/06.03.2024, şi până în prezent s-a procedat la analizarea documentaţiei depuse în baza prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003. Urmare a evaluarii documentaţiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003, de către societatea Roşia Montană Gold Corporation SA şi a corespondenţei purtate în aceasta perioadă, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale hotărăşte să nu prelungească valabilitatea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, nr. 47/1999, aprobată prin HG nr. 458/10.06.1999, titular Roşia Montană Gold Corporation”, se specifică în anunţul transmis de reprezentanţii instituţiei.

În data de 9 mai, Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Washington (ICSID), instituţie aflată în subordinea Băncii Mondiale, a publicat motivarea deciziei care a dat câştig de cauză României în procesul deschis de compania canadiană Gabriel Resources cu privire la proiectul de exploatare a aurului din Roşia Montană.

Potrivit documentului, Tribunalul consideră că nu a existat o conspiraţie sau o politică de stat prin care autorităţile române au dorit să obţînă controlul asupra investiţiei.

”Nu e nicio îndoială că acest proiect a fost influenţat de "politică" sau că o decizie de a accepta sau de a respinge proiectul de lege a fost ghidată de considerente "politice". Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că procesul a fost influenţat "politic" în modul pretins de reclamanţi, şi anume, prin încălcarea noţiunilor fundamentale de justiţie şi cu încălcarea procesului echitabil şi a drepturilor reclamanţilor. Politica a fost implicată aici, fiind un proiect complex, cu implicaţii naţionale şi transfrontaliere, care atinge probleme de mediu, sociale, juridice şi economice”, se arată în raport. 

”În plus, nu există nicio dovadă că întregul proces care a dus la respingerea Proiectului a fost viciat de un abuz de putere sau de o conspiraţie pentru a submina investiţiile reclamanţilor. Politicienii spun ceea ce vor să spună în interviurile cu mass-media; ceea ce este mai important este modul în care statul, în diversele sale manifestări, de fapt a tratat Proiectul”.