Statul român, în genunchi în faţa incompetenţei ASF în cazul City Insurance: prelungeşte poliţele de garanţii City cu încă 2 luni peste termenul de 3 luni, pentru că altfel se blochează lucrările publice
Statul român intervine din nou pentru a acoperi incompetenţa ASF din ultimiii ani în cazul City Insurance prelugind termenul de valabilitate a poliţelor de garanţii emise de asigurătorul intrat în faliment, de la 90 de zile la 150 de zile de la pronunţarea deschiderii procedurii de faliment.
♦ Guvernul a decis să intervină printr-o ordonanţă de urgenţă, ca să prelungească termenul de valabilitate a poliţelor de garanţii emise de City Insurance, intrată în faliment, deşi acestea ar trebui să îşi înceteze valabilitatea pe 11 mai ♦ „Termenul alocat operatorilor economici pentru obţinerea de noi instrumente de garantare este insuficient în contextul economic actual, iar impactul ar fi imposibilitatea derulării contractelor de achiziţie publică“, conform proiectului ordonanţei de urgenţă.
Statul român intervine din nou pentru a acoperi incompetenţa ASF din ultimiii ani în cazul City Insurance prelugind termenul de valabilitate a poliţelor de garanţii emise de asigurătorul intrat în faliment, de la 90 de zile la 150 de zile de la pronunţarea deschiderii procedurii de faliment.
Concret, pe data de 6 mai 2022, guvernul a decis să înainteze un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care extinde valabilitatea poliţelor de garanţii la 150 de zile de la data pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii de faliment în cazul City Insurance. Acest lucru înseamnă încă 60 de zile, rspectiv 2 luni în plus în care agenţii economici pot face noi asigurări de garanţii, termenul final fiind începutul lunii iulie 2022.
Pronunţarea deciziei de deschidere a procedurii falimentului City Insurance a fost deschisă în 9 februarie, iar decizia definitivă a instanţei a fost pronunţată în 20 aprilie.
„În termen de 90 de zile de la data pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, poliţele de asigurare încheiate de societatea de asigurare /reasigurare încetează de drept, cu excepţia contractelor de asigurare încadrate în clasa de asigurări 15 - garanţii, prevăzută în anexa nr. 1, Secţiunea A din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asgiurare şi reasigu-rare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care termenul este de 150 de zile; în aceleaşi condiţii, se vor denunţa şi contractele de reasigurare“, se arată în proiectul OUG înaintat de guvern.
Astfel, falimentul City Insurance îşi arată colţii dincolo de zona RCA, ajungând şi la operatori economici care au poliţe de garanţii încă valabile, emise de City Insurance, care urmau să înceteze de drept pe data de 11 mai. Guvernul a decis că perioada rămasă de doar câteva zile nu este suficientă pentru aceştia să vină cu noi instrumente de garantare.
City Insurance are în portofoliu poliţe de asigurare în valoare de aproximativ 6 mld. lei, aferente contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale.
În ultimii 6 ani, City Insurance a reuşit să ajungă lider al pieţei asigurărilor, sub supravegherea ASF, în condiţiile în care compania a mai fost sancţionată în trecut, pe aceleaşi probleme de lipsă de capital, astfel că dincolo de ancheta societăţii ar trebui investigată şi supravegherea defectuoasă a ASF, care a permis un asemenea cutremur în piaţă.
Cum s-a ajuns la o asemenea situaţie, având în vedere reglementarea şi monitorizarea, care se presupunea a fi strictă, în piaţa asigurărilor? În ultimii şase ani, ASF s-a uitat la City Insurance cum a ajuns liderul pieţei asigurărilor printr-o abordare agresivă de captare a cotei de piaţă pe zona RCA, în timp ce emitea şi asigurări de garanţii pentru agenţi economici, care acum ar putea fi puşi în situaţii dificile.
Deşi reprezentanţii ASF au fost audiaţi în Parlament, nu au existat sancţiuni, principala preocupare fiind legată de dezechilibrul pieţei RCA şi de preţurile semnificative pe care asigurătorii au început să le pună poliţelor. Dar cum s-a ajuns la preţuri aşa mari şi cine a fost de fapt de vină pentru această situaţie?
Din anul 2016-2017, moment în care City Insurance se afla în derularea unui plan de redresare, ASF i-a permis să-şi continue activitatea, considerând că, prin prezentarea unor promisiuni de capital, totul va fi bine.
Şase ani mai târziu, s-a văzut că nu a fost deloc bine. De ce o instituţie strictă, care monitorizează şi supraveghează trei pieţe financiare importante din România cum este ASF a permis unei companii de asigurări precum City Insurance să îşi continue activitatea pe bază de promisiuni în loc de a prezenta necesarul de capital concret?
De-abia în 17 septembrie 2021 ASF a restras autorizaţia de funcţionare a companiei City Insurance, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de deschidere a falimentului. Înainte de această dată, ASF i-a permis companiei să găsească capitalul de care are nevoie pentru a-şi restabili indicatorii. În schimb, City Insurance a continuat să subscrie poliţe, inclusiv până în momentul în care ASF a anunţat oficial retragerea autorizaţiei de funcţionare.
Guvernul se implică acum prin extinderea perioadei de valabilitate a poliţelor de garanţii din cauza termenului insuficient alocat operatorilor economici pentru obţinerea de noi instrumente de garantare în contextul economic actual, dar şi a posibilităţii unui impact privind imposibilitatea derulării contractelor de achiziţie publică, care ar putea afecta şi alte domenii de activitate care fac obiectul contractelor de achiziţie, inclusiv asupra salariaţilor operatorilor economici cu care acestea sunt încheiate.
„Termenul alocat operatorilor economici pentru obţinerea de noi instrumente de garantare este insuficient în contextul economic actual, cu consecinţa imposibilităţii constituirii sau reconstituirii garanţiilor de bună execuţie prin contracte de asigurări de garanţii (Ö) având în vedere dificultăţile constatate la această dată în punerea în practică în termenul iniţial (Ö) neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului ar avea ca impact imposibilitatea derulării contractelor de achiziţie publică fiind afectate astfel şi alte domenii de activitate“, conform proiectului de Ordonanţă de Urgenţă.
Problemele, de asemenea, se pot răsfrânge şi în zona Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020 prin nefinalizarea proiectelor în cadrul cărora sunt realizate şi încheiate contracte de achiziţie publică pentru care este necesară constituirea unei noi garanţii de bună execuţie, se mai arată în motivarea modificărilor privind termenul de valabilitate din proiectul înaintat de Guvern.
Falimentul City Insurance a primit decizia definitivă a instanţei, iar termenul limită de depunere a cererilor de plată la Fondul de Garantare a asiguraţilor este de 20 iulie 2022, reprezentând 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului. Hotărirea definitivă a falimentului a fost decisă pe data de 20 aprilie 2022.
Astfel, „a început să curgă termenul limită până la care creditorii de asigurări ai City insurance pot depune cereri de plată la FGA. (Ö) orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o crerere motivateă în acest sens, adresată FGA, dar nu mai târziu de 90 de zile calculate fie de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior, sub acţiunea decăderii din drepturi“, au transmis vineri reprezentanţii FGA.
Termenul limită de depundere a cererilor de plată la FGA este 20 iulie 2020, dar dacă dreptul de creanţă apare ulterior acestei date, termenul de 90 de zile începe de la data la care aceasta apare.
„FGA va continua să instrumenteze cererile de deschidere dosare de daună primite pentru evenimente produse înainte de 11 mai 2020, inclusiv. Recomandăm creditorilor de asigurări ale căror dosare de daună nu au fost încă deschise sau finalizate prin depunerea unei cereri de plată, să depună cererea de plată, până la împlinirea termenului limită de depunere, 20 iulie 2022, sau maxim 90 de zile de la data naşterii dreptului de creanţă, dacă aceasta s-a născut ulterior datei rămânerii definitive a falimentului, respectiv 20 aprilie 2022. Ulterior deschiderii dosarului de daună sau efectuării reparaţiei, creditorii de asigurări au posibilitatea de a complete documentaţia depusă deja la FGA“, au mai transmis reprezentanţii FGA.
Până acum, datoriile companiei falimentare City Insurance către creditori se ridică la 8,4 mld. lei, printre care se regăsesc companii cu sume semnificative precum FGA care s-a înscris la masa credală cu peste 2 mld. lei de recuperat, CNAIR, care sâ-a înscris la masa credală cu suma de 1,6 mld. lei, asigurători şi reasigurători cu peste 700 mil. lei, chiar şi BCR cu aproape 800 mil. lei.
City Insurance are un număr de 14.000 de litigii în 10 ţări care vor fi gestionate în perioada următoare, împreună cu expunerea totală de 8,4 mld. lei din zona asigurărilor de garanţii, unde creditorii s-au înscris la masa credală pentru a-şi recupera creanţele, dar situaţia încă nu este definitivată, după cum a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance.
Până acum, la masa credală s-au înscris aproximativ 1.600 de creditori ai City Insurance.
De-a lungul timpului, premisele unui faliment al City Insurance s-au tot auzit, atât de la actori din zona service-urilor, cât şi din partea pieţei asigurărilor. Cu toate acestea, nu s-a luat nici o măsură decât în momentul în care City Insurance ajunsese să fie cel mai dominant jucător din piaţă.
City Insurance a reuşit să ajungă la un business de 500 mil. euro şi a provocat cel mai mare faliment din piaţa asigurărilor.
Având în vedere că acest faliment a avut loc sub supravegherea ASF, la 6 ani de la alte două falimente, respectiv Astra şi Carpatica, nimeni nu a fost tras la răspundere.
Despre ce riscuri vorbeşte guvernul în proiectul de OUG prin care extinde cu 2 luni valabilitatea poliţelor de garanţii City Insurance pentru a nu bloca achiziţiile publice
► riscul imposibilităţii constituirii sau reconstituirii garanţiilor de bună execuţie prin contracte de asigurări de garanţii emise de asigurători.
► riscul dezangajării fondurilor alocate în cadrul programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020 prin nefinalizarea proiectelor în cadrul cărora sunt realizate şi încheiate contracte de achiziţie publică.
► riscul imposibilităţii derulării contractelor de achiziţie publică fiind afectate astfel şi alte domenii de activitate.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro