România va aştepta rezultatul alegerilor prezidenţiale din mai şi noile măsuri de reducere a celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană înainte de a reveni pe pieţele internaţionale, a declarat şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, citat de Bloomberg. 

România a acoperit aproximativ 42% din necesarul brut de finanţare pentru acest an, pe baza unei ţinte de deficit de 7% din PIB, a spus Nanu în cadrul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional. România intenţionează, de asemenea, să folosească alte opţiuni de finanţare, cum ar fi plasamentele private şi împrumuturile în afara pieţei, pentru a reduce volumul euroobligaţiunilor emise şi pentru a diminua presiunea asupra randamentelor, după ce a atras deja aproximativ 8,5 miliarde de euro în datorie în valută străină de la începutul anului.

„Următoarea emisiune publică de euroobligaţiuni va avea loc după alegerile prezidenţiale şi după măsurile aşteptate din partea noului guvern”, a declarat Nanu într-un interviu acordat miercuri la Washington DC. „Toată lumea vorbeşte despre asta. Agenţiile de rating aşteaptă şi ele aceste clarificări.”

România se îndreaptă spre un nou tur de scrutin prezidenţial pe 4 mai, după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile de anul trecut, declanşând cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului.

Criza a complicat planurile guvernului de a reduce deficitul, iar riscurile cresc în contextul în care un posibil câştigător ar putea fi un candidat de extremă dreapta sau unul independent, care ar putea susţine formarea unei noi coaliţii de guvernare.

Deficitul bugetar a crescut la 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului, depăşind nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut şi accentuând îngrijorările privind dificultatea de a ţine sub control derapajul fiscal.

„Toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare, deoarece execuţia bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7%”, a spus Nanu.

Totuşi, Ministerul Finanţelor beneficiază de o cerere crescută pentru titlurile de stat destinate populaţiei, ca sursă suplimentară de finanţare, şi ar putea majora planul de vânzare pentru acest instrument la 60 miliarde de lei (13,7 miliarde de dolari) pentru acest an, faţă de aproximativ 45 de miliarde de lei, a adăugat el.

România va rămâne probabil unul dintre cei mai mari împrumutători din Europa Centrală şi de Est, cu un plan de a atrage 13 miliarde de euro de pe pieţele externe în acest an, după o emisiune record de 18 miliarde de euro în 2024.