Potrivit legii, respectiv convenţiei de la Montreal, semnată şi de către România, în cazul în care operatorul aerian este vinovat de acest lucru, pasagerul este îndreptăţit să ceară compensaţii care pot fi între 1.525 şi 3.500 de dolari. 

La nivelul Europei, bagajele a 44% dintre pasageri au fost întârziate, pierdute sau deteriorate. Studiul AirHelp arată că cele 3 motive principale pentru care pasagerii nu aplică sunt următoarele: nu ştiu că au dreptul la compensaţii (31%), nu ştiu ce drepturi au în relaţia cu operatorii aerieni (26%) şi nu se deranjează să completeze o astfel de cerere (24%). Practic, se observă că la nivel national şi europenean, pasagerii nu cunosc Convenţia de la Montreal şi nu sunt conştienţi de drepturile pe care le au.

Indiferent dacă un pasager zboară pe destinaţii din România sau în una dintre cele 120 de ţări care au ratificat Convenţia de la Montreal, dacă întâmpină probleme legate de bagajul său, pe durata călătoriei, are dreptul la compensaţii. Suma maximă oferită pentru un bagaj la cală, pierdut sau deteriorat, este între 1.525 şi 3.500 de dolari (echivalentul a 1.315 şi 3.017 euro). Pentru a putea obţine compensaţia, pasagerul trebuie să reclame pierderea sau deteriorarea bagajului înainte de a pleca de la aeroport. Dacă există un bagaj ale cărui bunuri depăşesc 1.131 de SDR (”moneda” stabilită prin convenţie de către FMI, 1 SDR = 0,85 euro), pasagerul trebuie să notifice compania aeriană înainte de check in, pentru a putea obţine o compensaţie mai mare.

Studiul realizat de AirHelp mai arată arată că pasagerii sunt nesatisfăcuţi de companiile aeriene, 37% dintre ei afirmând că acestea îi tratează urât. Mai mult, 1 din 5 pasageri afecataţi de întârzierea sau anularea cursei este abandonat de către compania aeriană în aeroport sau nu îi sunt oferite destule informaţii cu privire la zborul său. Astfel, din totalul pasagerilor care aplică pentru compensaţii, 66% dintre ei reuşesc să le şi primească.