Trei din 10 copii afirmă că ştiu pe cineva care a consumat substanţe psihoactive sau droguri, iar ponderea creşte la patru din zece, în cazul adolescenţilor, arată o anchetă derulată de organizaţia Salvaţi Copiii.

Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, îngrijorător este că aceştia indică pe cineva din grupul de egali (prieten / coleg de şcoală), ceea ce arată incidenţa ridicată a consumului în mediul şcolar sau în proximitatea copiilor. Copiii cu vârsta peste 14 ani consumă în număr mai mare alcool şi tutun: astfel, 27% afirmă că au consumat alcool, 19% au fumat ţigări obişnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat, în ultima săptămână.

Cu toate acestea, doar 3% dintre copii afirmă că au consumat personal substanţe psihoactive / droguri, fără nicio diferenţiere privind vârsta, genul sau mediul de rezidenţă.

Reprezentanţii Salvaţi Copiii arată că, având în vedere incidenţa mare a consumului în grupul de egali şi caracterul dezirabil al unui răspuns în cazul consumului propriu, datele acestea trebuie interpretate cu atenţie, cel mai probabil procentul fiind subestimat.

Dintre cei care spun că au consumat personal, cei mai mulţi spun că au făcut acest lucru de mai multe ori (peste jumătate dintre ei), iar substanţa cea mai consumată este canabisul, urmată de ecstasy şi LSD.

„Observăm că majoritatea copiilor au auzit de cel puţin una dintre substanţele psihoactive menţionate în studiu. Dacă pornind de la mediul de rezidenţă şi gen nu există diferenţe semnificative, când vine vorba de grupele de vârstă, copiii peste 14 ani afirmă că au auzit într-o proporţie mult mai mare de toate tipurile de substanţe psihoactive, comparativ cu copii sub 14 ani”, arată realizatorii studiului.

În cazul majorităţii substanţelor menţionate, consumul creşte odată cu vârsta copiilor. Astfel, 64% dintre copiii de 14 ani şi peste au băut cafea în ultima săptămână, 27% afirmă că au consumat alcool, iar 24% energizante, 19% au fumat ţigări obişnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat.

De asemenea, ancheta arată că consumul de alcool este mai răspândit în rândul băieţilor (22% vs. 18%).

„La nivel declarativ, copiii afirmă că au o alimentaţie sănătoasă, cu procente ridicate de legume, fructe, lactate şi mâncăruri gătite. Totuşi, merită remarcat consumul ridicat de dulciuri, băuturi carbogazoase şi produse de tip fast-food. Deşi în cazul majorităţii tipurilor de alimente nu remarcăm diferenţieri de gen, mediu sau vârstă, merită menţionat că în cazul băuturilor carbogazoase consumul declarativ este mai ridicat în mediul rural”, se arată într-un comunicat al organizaţiei Salvaţi Copiii.

Conform acestuia, în linii generale, copiii acordă o notă medie de 7,44 din 10 la întrebarea cât de fericiţi s-au simţit în ultimele două săptămâni. Analizând datele din perspectiva genului, se observă că băieţii se declară semnificativ mai fericiţi decât fetele, la fel copiii cu vârsta sub 14 ani, decât cei de vârstă mai mare şi cei din mediul urban comparativ cu copiii din rural. Cele mai scăzute valori medii la acest indicator caracterizează fetele cu vârsta peste 14 ani din mediul rural, iar cele mai ridicate băieţii cu vârsta sub 14 ani din mediul urban.

Altfel spus, copiii de vârstă mică, băieţii şi copiii din mediul urban afirmă în măsură semnificativ mai ridicată că sunt fericiţi, liniştiţi sau energici, pe când copiii cu vârsta peste 14 ani, fetele şi cei din mediul rural că sunt stresaţi, demoralizaţi sau deprimaţi.

Majoritatea copiilor afirmă că locuiesc în aceeaşi casă cu ambii părinţi (aprox. 80% dintre respondenţi). Absenţa unui părinte din gospodărie este corelată cu scoruri medii semnificativ mai ridicate în ceea ce priveşte stresul / deprimarea, altfel spus copiii aflaţi în această situaţie afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate ca sunt stresaţi / deprimaţi.

Sub 10% dintre copii descriu ca fiind neplăcută sau foarte neplăcută atmosfera din familie, neexistând diferenţe din perspectiva genului, vârstei sau mediului de provenienţă.

Atmosfera neplăcută din familie este puternic asociată cu scoruri semnificativ mai ridicate la indicatorii care măsoară stresul, demoralizarea sau deprimarea copiilor, cu aproximativ 3 puncte mai mult pe o scală de la 1 la 10.

Numărul de prieteni este asociat pozitiv cu indicatori care măsoară starea de bine, precum fericirea sau liniştea, iar lipsa prietenilor este asociată puternic cu valori ridicate ale indicatorilor care măsoară stresul sau deprimarea.

Ca şi în cazul familiei, o atmosferă neplăcută în şcoală / clasă este asociată cu niveluri semnificativ mai ridicate de stres în rândul copiilor.

Ancheta a fost realizată online în perioada noiembrie - decembrie 2023.