Washingtonul, aliat al Egiptului, îi furnizează o asistenţă totală, militară şi economică, în valoare de 1,55 miliarde de dolari pe an, însă acest ajutor face, oficial, obiectul unei reexaminări complete după represiunea de la mijlocul lunii august împotriva susţinătorilor preşedintelui destituit, Mohamed Morsi. Preşedintele american Barack Obama a avertizat, săptămâna trecută, de la tribuna Naţiunilor Unite că o continuare a susţinerii Statelor Unite este condiţionată de progresele în materie de democraţie. Însă în termenii unui ajutor militar - fonduri transferate într-un cont federal din Statele Unite pentru a onora contracte între Cairo şi companii americane de armament - "am alocat recent restul de plată pentru exerciţiul bugetar 2013 care s-a încheiat ieri, la 30 septembrie", a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

Aceasta a precizat că fondurile restante reprezintă "584" de milioane de dolari şi că Washington "poate controla mereu cum au fost folosiţi aceşti bani". Armata şi un guvern interimar în Egipt, aflat la putere de trei luni, asigură că vor duce o "luptă împotriva terorismului" după violenţele care au urmat destituirii şi arestării, la 3 iulie, a preşedintelui Morsi, care face parte din Frăţia musulmană. O mie de persoane au fost ucise în confruntări şi peste 2.000 de islamişti au fost arestaţi. Justiţia egipteană a interzis la sfârşitul lui septembrie activităţile Frăţiei musulmane şi le-a confiscat bunurile. Statele Unite nu au numit niciodată înlăturarea lui Morsi drept "lovitură de stat", însă au condamnat o represiune "regretabilă", reclamând ridicarea stării de urgenţă şi alegeri democratice în 2014. Washingtonul a anulat de asemenea unele exerciţii militare cu Egiptul şi a amânat livrarea unor avioane de luptă.

Criza din Egipt actualizează dilema Statelor Unite în ceea ce prveşte această ţară. Washington este prins între ataşamentul său faţă de valorile democratice şi dorinţa de a păstra această alianţă strategică.