Penetrarea importurilor, asa cum e numit fenomenul, a ingrijorat economistii si factorii de decizie inca din urma cu 20 de ani, atunci cand a devenit evidenta. Multi considerau capacitatea de a fabrica produse drept o componenta cruciala a bogatiei si a puterii tarii. Pe masura ce importurile au castigat insa teren, aceasta viziune s-a modificat; expertii au schimbat accentul de la productie la design si inovare. Sa produca altii chestiile pe care americanii le imagineaza. Sau, dupa cum a spus-o Mark Zandi, economist-sef la site-ul Economy.com, apartinand de Moody’s: "Noi vrem oameni care pot sa proiecteze iPod-uri, nu care sa le produca".

Dar pe termen lung, inventia si proiectarea pot fi oare separate de productie? Intrebarea aceasta este rar pusa astazi. Dezbaterea se concentreaza in schimb pe pierderea slujbelor bine platite din fabrici si pe deficitul comercial in crestere in cazul bunurilor produse industrial. Cand se face legatura intre notiunile de mai sus, raspunsul este, surprinzator, afirmativ: da, inventia si productia sunt interconectate.

"Cea mai mare parte a inovatiilor nu vin din anumite laboratoare izolate", spune Stephen S. Cohen, codirector la Berkeley Roundtable on the International Economy de la Universitatea California din Berkeley. "Ca sa poti sa inovezi in domeniul in care produci, trebuie sa te pricepi binisor la productie - si noi ne pierdem aptitudinea asta."

Cohen, desigur, nu e impartial in chestiunea productiei. A fost coautor al volumului "Productia conteaza" din 1987, unul dintre primele care au tras alarma atunci cand importurile incepeau sa detroneze bunurile din productia interna. Dar chiar si Asociatia Nationala a Producatorilor, care sprijina membri precum Whirlpool si General Electric, companii ce isi transfera productia peste hotare, este de acord ca mai devreme sau mai tarziu inovarea si productia trebuie sa stea alaturi.

Franklin J. Vargo, vicepresedintele pentru afaceri economice internationale al asociatiei, a parut chiar mai ingrijorat decat Cohen. "Daca productia autohtona scade in SUA, la un moment dat o sa trecem dincolo de punctul critic si apoi centrul inovatiei se va muta in afara tarii. Atunci va incepe cu adevarat un declin in standardele noastre de viata."

La fel ca si in cazul incalzirii globale, criza e localizata in viitor. Este putin probabil ca volumul productiei sa scada sub punctul critic, dupa cum l-a denumit Vargo, in timpul acestei generatii - sau poate nici chiar timp de mai multe generatii. Statele Unite sunt inca o forta in domeniul productiei, iar volumul livrarilor de la fabricile din tara continua sa creasca. Problema este ca, mai repede decat oferta, cererea pentru produse fabricate in SUA creste, iar importurile sunt cele ce umplu aceasta diferenta, in special in domeniile industriale principale.

Masurarea acestei diferente crescande e imprecisa. Guvernul nu face calcule, iar altii trebuie sa puna laolalta mai multe baze de date federale pentru a face estimarile. Zandi de la Economy.com estimeaza ca 20,5% din bunurile cumparate in SUA anul trecut proveneau din import. Ponderea respectivelor importuri a urcat de la 11,7% in 1997 si 20% in 2004. O singura data incepand din 1992 aceasta rata de penetrare a importurilor a scazut, cu 0,4% in 2001 - an de recesiune. Celelalte state puternic industrializate - Franta, Germania, Japonia, Anglia si Canada - sunt si ele in situatia de a importa din ce in ce mai mult din ceea ce consuma. In aceasta comparatie, America nici macar nu e pe locurile fruntase in respectiva lista, ceea ce reflecta punctul de plecare in etapa preglobalizare din anii ’70, cand era o economie mult mai inchisa decat celelalte.

Dar comparatiile de la tara la tara ascund o tendinta ingrijoratoare. Alan Tonelson, cercetator asociat la Consiliul pentru Afaceri si Industrie al SUA, sustine ca in SUA, penetrarea importurilor creste mai repede in industriile de baza, precum constructia de utilaje, decat o face in alte state. Si tocmai acestea sunt industriile care sunt sau ar trebui sa fie centre de inovare si inventii. "Daca mai pastrezi o parte din productie aici, e bine", spune Cohen. "Dar o multime de companii nu fac asta sau incetul cu incetul nu mai fac asta. E un mozaic complicat."

Eforturile lui Tonelson de a cuantifica acest exod sunt parte a muncii sale. Organizatia lui reprezinta micii producatori care isi mentin productia pe plan intern mai mult decat o fac General Electric sau Whirlpool. Iar cei mici sufera de penetrarea importurilor mai mult decat multinationalele. Consiliul pentru Afaceri si Industrie este chiar in favoarea unor taxe pe importuri, ca masura de protectie.

Totusi, Tonelson, folosind aceleasi date si aceeasi metodologie ca si Zandi, dar defalcandu-le pe industrii, a descoperit ca SUA importa mai mult de jumatate (in unele cazuri chiar aproape 90%) din utilajele folosite in economie - motoare de avioane si elementele lor, componente pentru masini si camioane, valve industriale, instrumente optice si lentile, utilaje care modeleaza plasticul, aparatura de transmisie radio, TV si wireless. Si lista continua. "E greu sa-ti imaginezi cum o economie internationala poate sa ramana performanta daca isi arunca peste bord componentele cele mai avansate tehnologic", spune Tonelson.

Semnalul lui de alarma nu e impartasit pe scara prea larga. Multi economisti si analisti spun ca sectorul de servicii, in plina crestere, al Americii si puternicul sector financiar vor compensa deteriorarea sectorului de productie. Pe termen scurt, acesti optimisti mizeaza pe un dolar in scadere, in special fata de yuanul chinezesc, care sa puna frana importurilor facandu-le mai scumpe si sa incurajeze exporturile facandu-le mai ieftine in valuta. Astfel ar reusi America treptat sa-si contrabalanseze deficitul comercial inca ridicat.

Dar ceea ce este implicit in aceasta solutie e credinta ca domeniile industriale pierdute sau aproape pierdute vor reveni la viata si ca deprinderile la care s-a renuntat pot fi repede recuperate. "Economistii presupun ca factorii de productie raspund foarte repede", spune Cohen. "Dar nu e asa. Si daca ai fi CEO, ai construi o fabrica scumpa aici bazandu-te pe o modificare a cursului de schimb?"

Traducere si adaptare de Mihai MitricA