Mihai Eftimie, un antreprenor din industria de comunicaţii, şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte a Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii. „În data de 25 Aprilie 2023 mi-am depus candidatura pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), pentru un mandat de 6 ani începând cu data de 11 Mai 2023.

Am făcut acest demers considerând că am acumulat o experienţă vastă în ultimii 12 ani calendaristici, experienţă ce poate fi aplicată cu succes şi în administraţia publică centrală – fiind de notorietate nevoia de specialişti cu experienţă reală, nu doar cu diplome de studii”, a declarat pentru ZF Mihai Eftimie.

Antreprenorul, care a intrat în atenţia publică odată cu lansarea proiectului unui operator virtual de telefonie mobilă – Enigma Systems, care nu a avut traiectoria sperată la lansare, s-a înscris în cursa pentru şefia ANCOM fără a avea şanse reale de a fi ales, în condiţiile în care are nevoie de voturile PSD şi PNL pentru acest lucru, iar cele două partide par să fi agreat să-l susţină în funcţie pe Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Înaintea audierilor din Parlament, Mihai Eftimie a descris şi care ar fi priorităţile sale dacă ar fi votat în funcţie. „Deşi la origini sunt inginer de aviaţie, am absolvit şi un master în tehnologii spaţiale, unde partea de telecomunicaţii este de bază pentru orice misiune în spaţiu, tehnologia fiind mult mai sofisticată decât variantele utilizate la nivel terestru, inclusiv telefonia mobilă. Cu toate acestea, în ultima perioadă ia avânt la nivel global, inclusiv în România, o nouă tehnologie numită Non-Terrestrial Networks (NTN), pe scurt o reţea de sateliţi care asigură conectivitatea direct cu terminale mobile de la sol, reutilizând ecosistemul de terminale mobile 4G şi 5G.

În faţa unor asemenea noi provocări tehnice şi juridice, la care inevitabil ANCOM va trebui să facă parte, este nevoie de adevăraţi specialişti, capabili să asigure legătura între aspectele tehnice şi legislaţia naţională / europeană / internaţională, în aşa fel încât România să nu piardă startul inovaţiilor care se extind la nivel global. Probabil că eu sunt printre puţinii candidaţi care înţelege pe deplin aceste noi tehnologii avansate, astfel că voi putea contribui activ pentru ca ANCOM să poată ţine pas cu industria, emiţând în timp util reglementările necesare.

Mai mult, viitorul mandat al preşedintelui ANCOM este unul extrem de provocator, deoarece autoritatea va trebui să găsească cele mai inovative reglementări în vederea facilitării îndeplinirii obligaţiilor stipulate de Legea nr. 163/2021 (numită şi Legea 5G), fiind strict necesar ca inclusiv autorităţile statului – în mod special ANCOM şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) – să-şi însuşească obiectivele asumate de statul român prin Strategia 5G pentru România (HG nr. 429/2019). Ameninţările cibernetice şi rezilienţa reţelelor de comunicaţii destinate publicului vor putea beneficia de atenţia potrivită doar din partea unor specialişti, subsemnatul având experienţă reală în domeniu.

Există şi probleme sistemice în ce priveşte aplicarea directă a unor Regulamente EU, aşa cum este cel referitor la roaming, fiind de notorietate atât riscul de roaming involuntar (la graniţă), cât şi nerespectarea plafonului de 50 EURO, iar în ipoteza în care voi fi ales preşedinte al ANCOM voi impune operatorilor mobili acele setări tehnice care efectiv vor rezolva aceste probleme – nicidecum prin indicatoare rutiere la intrarea în localităţile cu risc de roaming. Din păcate, se pare că inclusiv Acordul dintre România şi Moldova cu privire la tarifele percepute de furnizorii telecom nu produce efectele scontate, aşa că şi acesta va fi una din priorităţi.

Pentru a micşora la minim riscul iminent al primului faliment din România a unui operator mobil – faliment datorat atât nesustenabilităţii tarifelor practicate de acesta, dar şi unei supravegheri artificiale a pieţei comunicaţiilor electronice – în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM voi implementa de îndată acele măsuri de corecţie a anumitor derapaje din legislaţia terţiară, scopul fiind respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei primare din domeniul comunicaţiilor electronice inclusiv de către autorităţile statului, cu referire în mod special la OUG nr. 111/2011 care ar trebui să fie aplicată în spiritul legii şi a Directivelor Europene pe care le-a transpus, cea mai recentă fiind Directiva (UE) 2018/1972.

De asemenea, având în vedere că România a dat dovadă de o tristă consecvenţă în poziţionarea pe ultimul loc în Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), inclusiv conform ultimul raport DESI 2022, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM voi emite Decizii îndrăzneţe prin care voi scoate România din lista ruşinii de la nivel European, în mod special prin emiterea acelor reglementări specifice legislaţiei terţiare care vor determina furnizorii telecom să participe activ la investiţii în infrastructuri noi şi îmbunătăţite, respectiv vor convinge / constrânge autorităţile publice locale să se digitalizeze de urgenţă în relaţia cu cetăţenii.

Sunt probleme şi în ce priveşte serviciile poştale, un prim exemplu fiind nivelul ridicat al preţurilor pentru serviciile de livrare transfrontalieră, acesta reprezentând unul dintre principalele obstacole pentru cumpărătorii online şi comercianţii electronici. În ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi avea grijă ca o expediţie poştală (cu titlu de exemplu) din Germania în România să coste la fel ca o expediţie din România în Germania, în momentul de faţă existând diferenţe şi de 320% fără nicio justificare obiectivă. De asemenea, voi rezolva problemele ce ţin de calitatea livrărilor de colete la nivel naţional, şi voi trezi spiritul de competiţie inclusiv pentru Poşta Română – care parcă a abandonat piaţa de curierat rapid.

Evident, preşedenţia ANCOM nu este o activitate de tip ”one-man show”, fiind nevoie de muncă în echipă, asigurată de ceilalţi viitori colegi din cadrul autorităţii, iar pentru obţinerea celor mai bune performanţe aceşti oameni trebuie motivaţi, totodată asigurându-le cele mai bune condiţii de muncă. Astfel, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi rezolva atât problema referitoare la un sediu adecvat pentru activitatea ANCOM curentă, acordând atenţie inclusiv sănătăţii angajaţilor prin promovarea unui mediu de lucru sănătos şi atractiv.

Nu în ultimul rând, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi promova coordonarea politicilor în UE, având grijă ca reglementările Europene să nu canibalizeze interesele naţionale ale României, ştiut fiind că UE încearcă să tot reducă din atribuţiile specifice ANR-urilor (autorităţile naţionale de reglentare).

Despre mine pot să spun că sunt o fire energică, cu o carieră bazată pe integritate şi cu o viteză de reacţie foarte mare, indiferent de provocările care îmi solicită atenţia. Îmi place să fiu înconjurat de oameni serioşi, care pun mare preţ pe onestitate, în aşa fel încât mediul de lucru în care evoluez să fie la un nivel ridicat de probitate”.