Surpriză: Fraţii Pavăl de la Dedeman fac o nouă investiţie la Bursa de Valori Bucureşti

Autor: Liviu Popescu Postat la 05 noiembrie 2024 74 afişări

Surpriză: Fraţii Pavăl de la Dedeman fac o nouă investiţie la Bursa de Valori Bucureşti

Paval Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, prin care aceştia controelază Dedeman – cea mai mare afacere antreprenorială românească - şi alte investiţii, precum Transelectrica, Vrancart, Alro Slatina, Purcari, a realizat o nouă investiţie în acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, arată datele agregate de ZF de la bvb.ro.

Astfel Paval Holding a raportat că a ajuns la o deţinere de aproape 6% din Helios Astileu (simbol bursier HEAL), producător de var, cărămidă roşie şi ţiglă, companie cu o capitalizare de aproximativ 19 mil. lei. Această deţinere echivalează cu o investiţie de aproximativ 1,1 mil. lei.

La ora redactării acestei ştiri acţiunile HEAL se apreciază cu 30% fără ca nimeni să vândă. Tranzacţiile de azi de până acum sunt de 144.000 de lei. Compania a notificat bvb.ro că unul dintre acţionarii care a scăzut sub pragul de 5%, şi prin urmare cel mai probabil a fost vânzător în tranzacţia de achiziţia din partea fraţilor Pavăl, a fost Longshield Investment (fosta SIF Muntenia), care şi-a lichidiat deţinerea. La S1/2024 Helios a avut afaceri de 14 mil. lei şi profit de 1,2 mil. lei. 

Acţionarul principal al companiei, aşa cum reiese din datele bvb.ro, este DNTL PROJECT din Cluj Napoca. Datele termene.ro arată că firma este controlată de Lăpuşan Mihai Răzvan (55%), Nechita Adrian Nicoleta (25%) şi Tuluc Flaviu Cosmin (20%).

Istoria Helios. 

Firma SC HELIOS SA Aştileu provine din fabrica "HEPHAISTOS", înfiinţată în anul 1885, care producea var, cărămidă roşie şi ţiglă, potrivit site-ului companiei. 

În anul 1948, fabrica trece în proprietatea statului, an în care începe fabricarea de cărămizi refractare, folosind argilă din zonă, extrasă cu mijloace proprii. Arderea cărămizilor se realiza cu două cuptoare Hoffman, utilizând drept combustibil cărbune inferior.

În anul 1958 se construiesc gazogenele pentru producerea gazului de gazogen folosit la arderea cărămizilor refractare în locul cărbunelui, adaptându-se în mod corespunzător şi cuptoarele Hoffman.

În anul 1963 se execută lucrări de modernizare a liniilor de măcinare – preparare amestec.

În perioada 1969-1970 se realizează o secţie de şamotizare dotată cu două cuptoare rotative, se dezvoltă şi se modernizează secţia de cărămizi prin realizarea de măcinare amestec, dotarea cu patru prese mecanice, o presă hidraulică şi construirea unui cuptor tunel.

În anul 1973 se diversifică structura de fabricaţie prin asimilarea în fabricaţie a plăcilor termoizolatoare pentru lingotiere, pe cuptorul Hoffman II.

În anul 1980 întreprinderea asimilează în fabricaţie plăcile silicioase permeabile pentru căptuşirea distribuitoarelor de la turnarea continuă a oţelurilor, iar în perioada 1980-1982 s-a realizat şi dat în funcţiune o nouă secţie de fabricaţie a plăcilor termoizolatoare.

În anul 1983 se înlocuieşte cuptorul Hoffman nr.1 cu un cuptor tunel pentru arderea cărămizilor refractare şi se dă în exploatare secţia de fabricaţie a nisipului peliculizat şi a plăcilor silicioase permeabile.

În perioada 1987-1988 se dă în funcţiune cuptorul tunel nr.3 şi secţia aferentă pentru fabricarea materialelor antiacide.

După 1989, datorită condiţiilor socio-economice din ţară, societatea încearcă reprofilarea şi menţinerea la acelaşi nivel de fabricaţie ca în perioada anterioară.

În perioada 1992-1993 se trece de la arderea cu gaz de gazogen la arderea cu combustibil lichid, păcură, ceea ce duce la desfiinţarea secţiei Gazogen.

În anul 1993 se asimilează în fabricaţie cărămizile pline de construcţii prin procedeul semi-uscat şi blocurile ceramice, care, datorită cererii de piaţă, au o pondere importantă între produsele realizate.

Din 1998, unitatea este privatizată; noua conducere pune în aplicare strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, bazate pe diversificarea producţiei, costuri de fabricaţie reduse, intrarea pe pieţele străine – conform principiilor aplicabile economiei de piaţă.

 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
actiuni,
bvb

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.