Numărul de angajaţi din industria de outsourcing va creşte cu 10% în următorii doi ani, până la 200.000, susţine Că­tălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Aso­cia­ţiei Business Service Leaders (ABSL), asociaţie reprezentativă pentru această industrie.

„Resursa umană şi disponibilitatea acesteia continuă să fie cea mai mare provocare pentru sector, perspectivele de creştere fiind precaute în această direcţie. Competiţia pentru resursa umană rămâne la un nivel ridicat, mai ales pentru poziţiile care necesită experienţă crescută.”

Numărul de angajaţi din industria de outsourcing va creşte cu 10% în următorii doi ani, până la 200.000, susţine Că­tălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Aso­cia­ţiei Business Service Leaders (ABSL), asociaţie reprezentativă pentru această industrie.

„Resursa umană şi disponibilitatea acesteia continuă să fie cea mai mare provocare pentru sector, perspectivele de creştere fiind precaute în această direcţie. Cel mai recent raport al ABSL estimează o creştere de 10% pentru următorii doi ani, estimându-se ca un număr de aproximativ 200.000 de angajaţi la nivel naţional să fie atins la sfârşitul acestei perioade. Competiţia pentru resursa umană rămâne la un nivel ridicat, mai ales pentru poziţiile care necesită experienţă crescută”, a spus el într-un răspuns pentru realizarea anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie.

Fidelizarea angajaţilor este o altă pro­vo­ca­re cu care se confruntă industria sa, creş­terea fiscalităţii de la începutul acestui an având impact negativ asupra bugetelor şi po­li­ticilor de HR, adaugă vicepreşedintele ABSL.

Cele mai recente date citată de el arată faptul că veniturile generate de industria serviciilor pentru afaceri au fost de 9 miliarde de euro. De asemenea, contribuţia acestui sector la PIB în România este mai mare decât media europeană în ultimii ani, spune Iorgulescu.

„Cu toate că numărul investiţiilor noi în perioada postpandemică a înregistrat o scădere comparativ cu perioada 2010-2020, situaţia actuală a economiei globale determină dezvoltarea acestui tip de servicii. Acum investitorii au în vedere relocarea activităţilor în teritorii care nu prezinta risc geopolitic (aşanumitul „friendly shoring”), mai apropiate geografic si cultural de centrul nevralgic al companiilor („near shoring”). Chiar dacă asta înseamnă in final costuri mai mari decât cele din Asia,  acestea pot fi compensate prin creşterea  valorii adăugate livrate de industria noastră.”

Însă conform unui studiu dezvoltat de ABSL anul trecut, România se află în competiţie directă cu alte ţări din UE din punctul de vedere al granturilor disponibile si stimulentelor fiscale oferite pentru atragerea şi dezvoltarea industriei serviciilor pentru afaceri.

„Costul forţei de muncă, politicile fiscale legate de salarii şi nivelul de educare al forţei de muncă influenţează pe termen mediu şi lung competitivitatea României pe piaţa mondială. Reducerea facilităţilor fiscale, precum şi creşterea taxelor pentru salarii sau beneficii reduc puterea de cumpărare a angajaţilor, iar creşterea profesioniştilor din această industrie şi menţinerea lor în România reprezintă garanţia viitorului nostru”, susţine Cătălin Iorgulescu.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei locale în 2024, el spune că asociaţia pe care o reprezintă priveşte 2024 dintr-o pers­pec­tivă mai precaută comparativ cu anii anteriori.

„Lipsa de stabilitate fiscală şi legislativă a ajuns să reprezinte unul dintre cele mai mari riscuri pe care companiile le-au menţionat pentru România. Competiţia pe piaţa europeană a serviciilor pentru afaceri este extrem de mare. Chiar dacă ţara noastră are încă un avantaj competitiv dat de calitatea resursei umane şi de costul acesteia, alte ţări est-europene oferă mai multe avantaje fiscale potenţialilor investitori în această industrie.”

Industria serviciilor pentru afaceri are o con­tribuţie relevantă la PIB-ul României, aflându-se în primele cinci industrii din ţară din acest punct de vedere, susţine Iorgulescu.

„În acest context, discuţiile tot mai frecvente despre impozitului progresiv, fără o consultare a mediului de afaceri, fără predictibilitate şi fără o strategie naţională care să sprijine creşterea economică şi reţinerea forţei de muncă înalt calificate pe termen lung, ne poate afecta negativ.  Obţinerea unui raport optim între competitivitate, profitabilitate şi calitatea serviciilor oferite devine un obiectiv tot mai greu de atins pe fondul creşterii fiscalităţii, aspect care îngreunează şi mai mult procesele de recrutare, remunerare şi fidelizare, cu riscul de a reduce în viitor interesul  investitorilor pentru piaţa din România”, a concluzionat el.