Tanczos Barna, ministrul finanţelor, a declarat că încrederea investitorilor internaţionali care împrumută România şi cumpără obligaţiuni în valută a mai revenit, iar dobânzile la care se împrumută România au început să scadă.

„Uitându-mă acum, după două luni de activitate mai liniştite, şi analizând retrospectiv ianuarie şi decembrie, lucrurile au fost extrem de aproape de a deveni periculoase. Impactul situaţiei politice asupra perspectivelor economice ale României a fost unul extrem de puternic. România a pierdut încrederea investitorilor, a Comisiei Europene şi a multor altor parteneri în momentul în care deficitul a ajuns la 8,64%, când s-au făcut cheltuieli neplanificate şi s-au luat decizii specifice unui an electoral, dar care nu au avut efecte benefice. După acest timp, pot să vă spun că avem o perioadă chiar foarte bună, în care dobânzile la care se împrumută România scad semnificativ. Vorbim de emisiunile pe 7 şi 14 ani în euro, care au avut o cerere suficient de mare, arătând interesul investitorilor şi încrederea că, în România, lucrurile pot reveni la normal, pe un trend sustenabil, dacă rămânem consecvenţi”, a spus ministrul finanţelor, miercuri, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey România 2025.

Ministerul Finanţelor tocmai s-a împrumutat marţi, a doua oară în acest an, de pe pieţele internaţionale, ridicând 2,25 mld. de euro în obligaţiuni pe 7 ani la o dobândă de 5,91% pe an şi 500 de milioane de euro pe 14 ani la o dobândă anuală de 6,83%. Faţă de începutul anului, dobânzile sunt mai mici cu 0,2-0,3%.

Din cauza situaţiei politice, apariţia unui candidat suveranist necunoscut pieţelor financiare, anularea alegerilor prezidenţiale, deficitul bugetar mare, riscul la adresa României a crescut, iar investitorii au început să ceară dobânzi mai mari, plus că au alocat mai puţini bani pentru achiziţia titlurilor de stat/obligaţiunilor emise de România. Vârful de dobândă şi neîncredere a fost în prima parte a lunii ianuarie, iar după aprobarea bugetului, care prevede o reducere a deficitului de la 8,65% la 7%, prin strângerea cheltuielilor, piaţa şi-a mai revenit uşor.

Totuşi, în prima emisiune din acest an de vânzare de euroobligaţiuni sau obligaţiuni în dolari, România s-a împrumutat mai scump. Acum, România s-a împrumutat mai ieftin, dar nu neapărat semnificativ mai ieftin.

În continuare, România este monitorizată de către investitorii străini şi de către agenţiile de rating. Alegerile prezidenţiale din mai vor fi primul test, iar apoi evoluţia economiei, care anul trecut a încetinit semnificativ, reprezintă al doilea test, având în vedere că Ministerul Finanţelor trebuie să se încadreze în deficitul bugetar de 7% şi are nevoie de încasări mai mari, mai ales că este puţin probabil să obţină o reducere semnificativă a cheltuielilor bugetare.

Guvernul trebuie să împrumute în acest an 230 mld. de lei prin toate formele – în lei, euro, dolari – pentru a finanţa deficitul bugetar din acest an şi datoriile publice care ajung la scadenţă şi trebuie reşalonate. De la populaţie, prin vânzarea de titluri de stat Tezaur şi Fidelis, Ministerul Finanţelor ar vrea să obţină vreo 60 de mld. de lei, restul banilor urmând să fie obţinuţi de pe piaţa interbancară locală şi de pe piaţa internaţională.