China a ieşit în forţă din criza economică cauzată de pandemie în 2020, fiind singura mare economie care a reuşit să crească atunci.

♦ Aducerea pandemiei rapid sub control le-a permis fabricilor să reînceapă producţia când restul ţărilor lumii erau paralizate în lockdown, iar acum o explozie a exporturilor, de la măşti  de protecţie la laptopuri, dă energie relansării ecomomice ♦ În inima UE, în Germania, producătorul chinez de electrocasnice Midea a preluat în 2016 producătorul de roboţi industriali de ultimă generaţie Kuka, o companie pe care orice guvern ar fi putut-o considera strategică.

China a ieşit în forţă din criza economică cauzată de pandemie în 2020, fiind singura mare economie care a reuşit să crească atunci. Urmarea este că ponderea ei în economia mondială a avansat cu cel mai rapid ritm din ultimele decenii, ceea ce înseamnă că China are şansa să ia de la SUA titlul de cea mai mare economie a lumii mai curând decât se credea.

Potrivit traiectoriei actuale, schimbarea se va produce cel mai devreme în 2028, arată calculele Brookings Institute. Estimarea anterioară prevedea că ecomomia chineză va deveni primul număr mondial cu doi ani mai târziu, scrie Bloomberg.

Sprintul Chinei continuă. Aducerea pandemiei rapid sub control le-a permis fabricilor să reînceapă producţia când restul ţărilor lumii erau paralizate în lockdown, iar acum o explozie a exporturilor, de la măşti  de protecţie la laptopuri, dă energie relansării ecomomice. China exportă şi vaccinuri anti-Covid, un instrument formidabil de diplomaţie şi geopolitică. O Chină puternică înseamnă mai mult curaj în expansiunea comercială  şi politică, inclusiv în Occident. Beijingul n-a dus lipsă de curaj nici până acum. China este implicată într-o multitudine de proiecte energetice şi de infrastructură în Europa de Est, chiar şi în state membre ale UE.

În inima UE, în Germania, producătorul chinez de electrocasnice Midea a preluat în 2016 o companie pe care orice guvern ar fi putut-o considera strategică. Este vorba de producătorul de roboţi industriali de ultimă generaţie Kuka. La vremea aceea, sentimentele faţă de această mişcare au fost împărţite. Au existat semnale de alarmă, dar a dominat mesajul că preluarea va deschide companiei noi orizonturi pe una dintre cele mai importante pieţe, China. Însă în 2018 conducerea Kuka a fost schimbată, ceea ce a ridicat mari semne de întrebare. Între timp, producţia companiei a fost mutată în China.

Şocul a fost atât de mare la Berlin încât în 2018 guvernul a blocat, pentru prima dată, preluarea unei companii germane de către una chineză. Este vorba de producătorul de maşini-unelte Leifeld Metal Spinning. De atunci s-a ridicat problema unei strategii comune europene privind China, sau măcar una clară din partea Germaniei. Însă nici acum nu există vreo astfel de strategie, la acest lucru contribuind şi faptul că statele europene sunt prinse la mijloc în confruntarea economică şi politică mai încinsă dintre SUA şi China.

Totuşi, Germania a schimbat anul trecut o lege privind comerţul extern înăsprind condiţiile în care o companie germană poate fi preluată. Iar presiunile străine cresc pentru ca Berlinul să adopte o atitudine mai dură faţă de politicile chineze, ceea ce probabil se va şi întâmpla, spun analiştii. Doar că nu vor fi schimbări semnificative încă de la început. Guvernul de la Berlin a sperat până acum că va putea influenţa comportamentul Chinei, de a-i da un impuls să implementeze reforme progresiste, prin comerţ şi interese de afaceri, notează CNBC. Această iniţiativă are şi un nume - „Wandel durch handel“, schimbare prin comerţ. Însă a devenit clar că prin comerţ Germania nu va schimba nimic la nivel politic în China. Din contră, spun unii, Germania s-a trezit cu o dependenţă economică periculoasă de o superputere autoritară. Apoi, este dependentă  pentru securitate de SUA, rivalul Chinei. Un sondaj al Camerei de Comerţ Germane din China arată că 96% din firmele germane cu afaceri în China nu intenţionează să renunţe la ele, iar multe au înregistrat creşterea vânzărilor pe piaţa chineză când pieţele din SUA şi Europa aveau probleme. Aceasta arată cum ascensiunea Chinei este importantă pentru economiile exportatoare cum este cea a Germaniei, dar şi cea a Braziliei sau a Coreii de Sud.

China este o piaţă de consum imensă. Volkswagen, companie germană şi unul dintre cei mai mari producători auto din lume, vinde în China mai multe maşini decât în Germania. Producătorul german de roboţi industriali Hahn Automation s-a dus de bună voie în China, intenţionând să investească acolo milioane de euro în fabrici noi în următorii trei ani. Companiile germane caută China cu toate că aceasta nu are aceleaşi reguli de joc pentru ele ca pentru firmele chineze.

De obicei, europenii nu pot produce în fabrici chineze decât prin parteneriate cu firme locale. Însă în ultimii ani, Beijingul şi-a mai relaxat această politică. Ieşirea din lockdown mai devreme a Chinei şi recuperarea ulterioară s-au manifestat şi în alte moduri.

China a depăşit SUA devenind cel mai mare beneficiar de investiţii străine directe din lume în 2020, în timp ce pentru prima dată lista Fortune 500 a celor mai mari companii din lume în funcţie de venituri conţine mai multe firme cu sediul în China, inclusiv Hong Kong, decât în SUA. De asemenea, China a ajuns înaintea SUA ca principalul partener comercial al Uniunii Europene. China joacă un rol mai mare şi pe pieţele financiare şi în politicile unor instituţii globale cum este Fondul Monetar Internaţional.