În Germania, ţară cu o tradiţie de peste 150 de ani în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ dual, 70% dintre reprezentanţii unei generaţii urmează o formă de învăţământ dual, potrivit informaţiilor reprezentanţilor AHK România. Valoarea cheltuielilor firmelor din Germania pentru asigurarea generaţiei viitoare de angajaţi ajunge, în fiecare an, la aproximativ 15,2 miliarde de euro. Cheltuielile nete ajung însă, potrivit datelor AHK România, la 3,6 miliarde de euro, dacă se scade aportul productiv al elevului din timpul şcolarizării. 

Finanţarea părţii practice se realizează exclusiv de către companie, iar 62% intră în costurile cu forţa de muncă – pentru că elevii primesc un salariu pe parcursul şcolarizării şi acesta, în funcţie de meserie, nu este chiar de neglijat (în medie 550 de euro pe lună). Aproximativ 23% (în cifre absolute 2,1 milioane) din numărul total al companiilor de pe piaţa germană sunt implicate în astfel de proiecte. În acest moment, peste 400 de meserii se şcolarizează în acest sistem. Pe lângă cele tehnice, există mai multe meserii în domeniul serviciilor: în sistemul bancar, administrativ sau chiar în al vânzărilor şi achiziţiilor.

Din punctul de vedere al lui Mihai Boldijar, director general al companiei Robert Bosch pe piaţa locală şi reprezentantul grupului Bosch în România, în Germania există o corelaţie directă între gradul de dezvoltare a companiilor şi economiei germane şi tradiţia îndelungată a acestui tip de pregătire. „Vorbim în primul rând de un sistem educaţional bine organizat, îndreptat către sprijinirea mediului economic. Şi, foarte important, acolo nu sunt sincope. Sistemul funcţionează fluent şi orientat către îmbunătăţire.”

Soluţii germane pentru probleme româneşti. Confruntate cu lipsa forţei de muncă, companiile au făcut presiuni pentru reînfiinţarea şcolilor profesionale duale şi pe piaţa locală sau au găsit alte forme prin care să se implice în pregătirea viitorilor angajaţi. Directorul general al Bosch este de părere că sistemul de învăţământ dual, după modelul german, reprezintă în mod sigur o opţiune care conduce către formarea de personal pregătit să lucreze cu tehnologiile actuale şi de viitor,

într-un mediu de producţie modern sau într-o fabrică ce este conectată, ce foloseşte soluţii de Industrie 4.0.

„Lumea noastră se schimbă într-un ritm foarte alert şi trebuie să ne adaptăm cât mai repede pentru a supravieţui sau pentru a excela. Şi ştim cu toţii că un factor esenţial în evoluţia şi dinamica unei companii este factorul uman”, spune el.

Grupul deţine un centru de cercetare-dezvoltare în Cluj şi unităţi de producţie pentru soluţii de mobilitate în Cluj şi  Blaj, o unitate de producţie de tehnică liniară, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara.

În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele diviziilor soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării. 

Peste 6.500 de angajaţi numără grupul Bosch în cele cinci entităţi pe piaţa locală. Una dintre modalităţile prin care compania îşi pregăteşte viitorii potenţiali angajaţi este implicarea în proiectul de sistem educaţional dual din 2013. În prezent, peste 130 de elevi se pregătesc pentru meserii de tehnicieni în electromecanică şi electronică în fabricile Bosch din Blaj şi Cluj. Mihai Boldijar spune că în industria în care activează – un lucru important şi nu întotdeauna uşor de realizat – este găsirea de oameni motivaţi şi talentaţi, interesaţi de domeniul electronicii auto.

„Având un cadru reglementat, putem să discutăm şi de o predictibilitate importantă pentru agenţii economici, dar şi pentru instituţiile de învăţământ”, descrie el beneficiile acestui sistem. Programul de învăţământ dual Bosch din Cluj şi Blaj oferă posibilitatea elevilor să pună în aplicare cunoştinţele teoretice acumulate în cadrul şcolii – activitatea lor fiind bazată pe planul de învăţământ.

„Pe lângă practică, tinerii îşi dezvoltă abilităţi organizaţionale, de lucru în echipă. Elevii au ocazia să acumuleze informaţii şi experienţă practice despre producţia de serie în domeniul electronicii aplicate în industria automotive.”

Spre exemplu, în centrul de training din fabrica de componente auto de la Cluj, elevii au spaţiul lor special dedicat pentru practică, pe aproximativ 770 metri pătraţi, constând în atelier mecanic, electric şi electronic, de tehnologii avansate şi săli de curs. Fiecare elev are trusa lui de scule şi învaţă aici bazele mecanicii, ale electricii şi electronicii. „Încep de la operaţii simple, de pilire şi găurire, până la frezare şi strunjire. De asemenea, ei învaţă să cositorească şi să realizeze circuite electronice. Iar în atelierul de tehnologii avansate, lucrează în domeniul electropneumaticii, senzorilor şi motoarelor”, detaliază programul Boldijar.

Anul acesta, Bosch a început colaborarea cu al treilea liceu partener, Colegiul Tehnic Energetic din Cluj-Napoca, unde, începând din 15 iunie, erau 14 locuri disponibile pentru anul şcolar 2018-2019; prin această colaborare, Bosch a extins programul şi pentru profesia de electrician pentru aparate electrice şi energetice.

În ceea ce priveşte investiţiile direcţionate de companie înspre pregătirea elevilor, compania a cumpărat echipament tehnic în valoare de 296.000 de lei (circa 66.000 de euro), pentru a asigura standarde ridicate de învăţare. „În plus, investim constant în resursa umană implicată în acest proces. Avem traineri seniori implicaţi, cu o bogată experienţă şi dedicare”, spune Boldijar.

Până în prezent, au 40 de elevi absolvenţi, majoritatea preluând după finalizarea şcolii un loc de muncă în departamentele tehnice din fabricile Bosch din Cluj şi Blaj; o parte dintre aceşti elevi îşi continuă studiile.

Bosch este una dintre cele aproximativ 30 de companii cu capital german care implementează astfel de proiecte pe piaţa locală, potrivit datelor AHK România. Majoritatea acestora sunt active în domenii tehnice precum capacităţi de producţie, companii din Cluj, Satu Mare, Arad, Timişoara, Hunedoara, Sebeş, Sibiu şi Braşov.