Cele trei state baltice şi Polonia recomandă retragerea dintr-un acord internaţional care interzice minele antipersonal, în contextul în care ţările NATO aflate în prima linie reacţionează la ameninţarea tot mai mare a agresiunii ruseşti, scrie FT. 

Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au declarat marţi că au nevoie de „flexibilitate şi libertate de alegere” pentru a apăra „flancul estic vulnerabil” al alianţei de apărare occidentale în faţa Rusiei şi Belarusului.

„Ameninţările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia şi Belarus s-au intensificat semnificativ”, au spus cele patru ţări într-o declaraţie comună. „Având în vedere acest mediu de securitate instabil, marcat de agresiunea Rusiei şi ameninţarea sa continuă la adresa comunităţii euro-atlantice, este esenţial să fie evaluate toate măsurile pentru întărirea capacităţilor noastre de descurajare şi apărare.”

Această iniţiativă este unul dintre cele mai recente semnale de îngrijorare din partea statelor NATO vecine cu Rusia, în ceea ce priveşte apărarea împotriva vecinului lor estic, după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022.

Şi Finlanda a început o dezbatere privind retragerea din Convenţia de la Ottawa care interzice minele antipersonal, iar parlamentari de rang înalt au declarat că un vot pozitiv ar putea avea loc înainte de vară.

Hanno Pevkur, ministrul apărării din Estonia, a declarat că forţele armate ale ţării nu consideră necesară, în prezent, adoptarea minelor antipersonal interzise anterior.

„Pe tot parcursul discuţiilor privind minele antipersonal, am respectat principiul conform căruia deciziile privind Convenţia de la Ottawa trebuie luate în solidaritate şi coordonare la nivel regional”, a spus el. „În acelaşi timp, în prezent nu avem planuri de a dezvolta, stoca sau utiliza mine antipersonal interzise anterior.”

Toate cele patru ţări îşi măresc rapid cheltuielile pentru apărare ca răspuns la agresiunea rusă, care a inclus atacuri recente de sabotaj în ţările baltice şi în Polonia. Lituania, Estonia şi Polonia susţin deja un buget pentru apărare de 5% din PIB, nivel propus de fostul preşedinte american Donald Trump ca noul standard pentru membrii NATO, peste obiectivul actual de 2%.

Retragerea Poloniei din Convenţia de la Ottawa, semnată în urmă cu mai bine de două decenii, a fost deja semnalată de premierul Donald Tusk într-un discurs important susţinut în parlament la începutul acestei luni, în care a anunţat, de asemenea, obiective precum dublarea efectivelor armatei şi transformarea Poloniei într-o putere nucleară pentru a descuraja agresiunea rusă. Tusk le-a mai spus parlamentarilor că Varşovia ar putea „posibil” să se retragă şi dintr-un alt tratat – Convenţia de la Dublin privind muniţiile cu dispersie, semnată în 2008.