Potrivit Serviciului de expertiză al Bundestagului, trimiterea de trupe terestre de către o ţară NATO în Ucraina nu ar face automat ca toate celelalte ţări NATO să devină parte la conflict.

"În cazul în care statul membru NATO acţionează unilateral, în afara unei operaţiuni decise de NATO şi în afara structurilor de comandă militară ale NATO, Alianţa Nord-Atlantică în ansamblu, nici celelalte state membre nu devin părţi la conflict", se arată în raportul experţilor germani, consultat de agenţia DPA.

"Dacă trupele unui stat membru NATO se angajează într-un conflict existent (între Rusia şi Ucraina) în virtutea susţinerii dreptului la autoapărare al Ucrainei (art. 51 din Carta ONU) şi sunt atacate de cealaltă parte a conflictului (Rusia) în cursul luptelor în zona de conflict, acest lucru nu constituie un caz de art. 5 din Tratatul NATO" , se arată în raport.

Se face referire la faptul că, în conformitate cu Tratatul NATO, Articolul 5 este legat de ţările NATO şi de trupele care sunt atacate pe teritoriul lor sau deasupra teritoriului lor.

"Un angajament militar al trupelor terestre franceze în favoarea Ucrainei s-ar baza pe dreptul colectiv de autoapărare în conformitate cu art. 51 din Carta ONU şi, prin urmare, ar fi permis în conformitate cu dreptul internaţional. Pe de altă parte, o reacţie militară a Rusiei contra unor ţinte din Franţa ar constitui un «atac armat» (contrar dreptului internaţional) în sensul art. 5 al Tratatului NATO, ceea ce ar stabili condiţiile factuale pentru o proclamare a unui caz pentru Alianţă", concluzionează experţii Bundestagului.

La sfârşitul lunii februarie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, nu a exclus trimiterea de trupe occidentale în Ucraina. Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a respins în mod clar trimiterea unor trupe în Ucraina.