Bursa de la Bucureşti a înregistrat miercuri o scădere de 2,3% prin prisma indicelui de referinţă BET după ce agenţia de rating Fitch a a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului de ţară, într-o decizie luată pe fondul incertitudinii politice şi despre care analiştii spun că transmite un semnal pentru ratingul programat pentru februarie 2025.

Din cele 20 de acţiuni ale indicelui, 19 au închis şedinţa de tranzacţionare pe minus – cu scăderi cuprinse între 2% şi 5% pentru TTS, Aquila, One, FP, Banca Transilvania, Transelectrica, Romgaz, Petrom, Transgaz şi TeraPlast – iar Premier Energy a rămas la acelaşi preţ.

Bursa a pierdut miercuri 4,3 mld. lei din capitalizarea totală, 1,1 mld. lei din piaţa secundară AeRO şi 3,2 mil. lei din piaţa principală, conform calculelor realizate de ZF. Cele mai mari tranzacţii au fost la Banca Transilvania (20,6 mil. lei), urmată de Petrom (6,8 mil. lei) şi Hidroelectrica (2,9 mil. lei), cele mai mari companii de la BVB.

„Fitch transmite un avertisment foarte puternic. A simţit nevoia să transmită acest semnal înainte de raportul pentru România care este programat in februarie. Astfel a crescut substanţial riscul de retrogradare a României in categoria de rating nerecomandat investitorilor. Statistic, sunt 30% şanse ca România să fie retrogradată în următoarele 12 luni. Practic ratingul viitor va depinde de cât de credibil va fi programul viitorului guvern de reducere a deficitului bugetar. De asemenea, aşa cum menţionează şi agenţia Fitch, menţinerea programelor pe care le are România cu Uniunea Europeană sunt esenţiale în menţinerea actualului rating”, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România.

Pe de altă parte dobânzile la care România se împrumută pe 10 ani creşteau miercuri cu 1,2 puncte procentuale, la 7,34% pe an, potrivit datelor investing.com. Pe piaţa interbancară, cursul leu/euro este stabil, leul fiind cotat la 4,976 lei pentru un euro.

Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului pentru datoria suverană pe termen lung în valută străină a României de la „Stabilă” la „Negativă” şi a confirmat ratingul la „BBB-”. Următoarea revizuire programată pentru ratingul României este în februarie 2025, iar Fitch consideră că evoluţiile din ţară justifică o astfel de abatere de la calendar, iar raţionamentul este detaliat în prima parte (factori cu greutate mare) a secţiunii de mai jos.

Revizuirea perspectivei reflectă următorii factori cheie şi greutatea lor relativă:

Ridicată

Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale:

- Incertitudinea politică a crescut semnificativ şi este de aşteptat să aibă un impact negativ asupra consolidării fiscale.

- Alegerile prezidenţiale au fost anulate de Curtea Constituţională după victoria surprinzătoare a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza acuzaţiilor de interferenţă electorală străină/rusă.

- Mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, a fost extins până la alegerea unui nou preşedinte.

Parlament mai divizat:

- Alegerile parlamentare au dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta, anti-UE, reflectând polarizarea societăţii.

 -Se estimează formarea unei coaliţii pro-europene înainte de sfârşitul anului 2024, dar durabilitatea acesteia este incertă.

Deficite bugetare mari:

 - Se estimează că deficitul bugetar al guvernului general va creşte la 8,2% din PIB în 2024, faţă de 7,2% prognozat anterior.

 - Creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi creşterile de pensii nesustenabile, contribuie semnificativ la acest deficit.

Consolidare fiscală dificilă:

 - Fitch estimează un deficit guvernamental de 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublul mediei actuale pentru ratingurile „BBB”.

Datorie publică în creştere:

 - Se preconizează o creştere rapidă a datoriei publice raportate la PIB, de la 49% în 2023 la 62% în 2026 şi aproximativ 70% până în 2028.

Medie

Dezechilibre externe mari:

 - Deficitul de cont curent va creşte la 8% din PIB în 2024, reflectând competitivitatea externă slabă a economiei româneşti.

Credibilitate politică erodată:

 - Guvernul vizează ieşirea din procedura de deficit excesiv abia în 2031, subminând credibilitatea măsurilor fiscale.

Creştere economică slabă:

 - PIB-ul a scăzut cu -0,3% în trimestrul III 2024, reflectând o încetinire semnificativă a economiei.

Alţi factori care influenţează ratingul:

Puncte forte structurale: Apartenenţa la UE, indicatori de guvernare peste medie şi acces la fonduri europene.

Sector bancar solid: Sistemul bancar este bine capitalizat şi profitabil, cu o rată scăzută a creditelor neperformante (2,5%).

Indicatorii de guvernanţă şi stabilitate politică ai României sunt la un nivel moderat, dar incertitudinile actuale reprezintă riscuri semnificative.