Comerţul Chinei a revenit pe creştere în dolari în luna aprilie după scăderi în luna anterioară, exportu­rile şi importurile avansând în condi­ţiile în care Beijingul îşi pune speran­ţele într-o redresare bazată pe secto­rul manufacturier pentru revitaliza­rea celei de-a doua mari economii a lumii, scrie Financial Times.

Comerţul Chinei a revenit pe creştere în dolari în luna aprilie după scăderi în luna anterioară, exportu­rile şi importurile avansând în condi­ţiile în care Beijingul îşi pune speran­ţele într-o redresare bazată pe secto­rul manufacturier pentru revitaliza­rea celei de-a doua mari economii a lumii, scrie Financial Times.

Valoarea exporturile chineze a înregistrat o uşoară creştere, de 1,5% în aprilie în termeni anuali, inversând un declin anual de 7,5% în martie.

Valoarea importurilor Chinei a urcat cu 8,4% în aprilie, peste aştep­tările analiştilor privind o creştere de uşor sub 5% şi inversând un declin de 1,9% în martie.

Administraţia preşedintelui chi­nez Xi Jinping se bazează pe indus­triile high-tech pentru a compensa un declin economic generat de investi­ţiile în scădere din sectorul imobiliar, încrederea fragilă a consumatorilor şi cheltuieli ineficiente pe infrastruc­tură.

Guvernul nu a implementat sti­mu­lente ample, dar a anunţat susţi­ne­re mai puternică pentru fabrici, inclusiv un program pentru industrie pentru „upgradarea“ echipamente­lor şi consumatori pentru achiziţia de aparatură electrocasnică nouă.

Valoarea comerţului Chinei a crescut de asemenea în primul tri­mes­tru, exporturile urcând cu 1,5% în termeni anuali, iar importurile crescând cu 3,2%.

Beijingul îşi atrage acuzaţii în creş­tere din partea SUA şi Europei că recurge la practici comerciale ine­chitabile care creează o ofertă cu mult peste cererea internă, ce deter­mină exportatorii ţării să vândă bu­nuri artificial ieftine, subvenţionate pe pieţele internaţionale.

Oficialii chinezi resping însă din ce în ce mai ferm criticile Occiden­tu­lui privitoare la politica industrială a ţării. Luna trecută, Xi i-a transmis can­celarului Olaf Scholz că exportu­rile ţării sale ajută la temperarea inflaţiei la nivel mondial şi susţin tranziţia către energie curată.

Deşi criticile privitoare la su­prapro­ducţia fabricilor chinezeşti se ascut, nu există niciun semn că Beijingul ar fi pregătit pentru soluţii care i-ar putea afecta economia vulnerabilă, scrie Bloomberg.

Industriile high-tech, cum ar fi cea a maşinilor electrice şi panourilor solare sunt cruciale pentru planul lui Xi de revitalizare a economiei şi de aceea China nu se va opri probabil din a le susţine, indiferent de apelurile în creştere în acest sens.

Acestea sunt importante strategic şi pentru alte ţări şi de aceea barierele comerciale sunt în creştere.

„Nu există o soluţie unică, rapidă pentru problema supracapacităţii chineze“, spune Frederic Neumann, economist la HSBC Holdings.

În prezent, departe de a fi pregătite să suporte o parte mai mare a poverii stimulării creşterii economice, gospodăriile şi guvernele locale chineze îşi strâng cureaua după crahul sectorului imobiliar.