Valul naţional, european şi global de adopţie al soluţiilor fotovoltaice pune presiune pe lanţul de aprovizionare, iar dacă întârzierile în livrări ajung mai mari de un an, România ar putea pierde bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a explicat Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prezentă în ZF Power Summit 2024.

„Dacă MIPE şi Ministerul Mediului lansează în aceeaşi periaoadă apeluri prin care sprijinim instalarea de panouri fotovoltaice, toţi vom avea nevoie de panouri. Cum vom asigura această nevoie? Iar acest lucru se întâmplă şi la nivelul Uniunii Europene, nu doar la nivelul României. Toată lumea merge în această direcţie. Vom avea întârzieri de peste 1 an la livrare. Dacă se întâmplă acest lucru, noi vom pierde banii din PNRR”.

Discuţia vine în contextul în care cea mai mare parte din echipamentele necesare proiectelor fotovoltaice vine din China, ceea ce înseamnă că implementarea unor programe lansate pe plan local ajunge să depindă aproape în întregime de furnizori din afara Uniunii Europene.

„Este un lucru pe care trebuie să îl avem în vedere. Aceste capacităţi de producţie trebuie sprijinite în interiorul UE şi evident că România trebuie să facă parte din acest proces”.

Ce a mai declarat în cadrul ZF Power Summit 2024:

• Fondul de Modernizare înseamnă în jur de 15-16 miliarde de euro până în 2030. Fondul de Modernizare este de fapt principala sursă de finanţare pentru industrii şi aici vorbim de industriile sau de întreprinderile care intră sub incidenţa ETS.
• Sunt oportunităţi de finanţare multiple şi ca să vă fac aşa un calcul estimativ, din politica de coeziune şi din PNRR sunt allocate fonduri în jur de 7 miliarde de euro.
• Din politica de coeziune avem deja 174 de proiecte depuse cu o valoare de 600 de milioane de euro, asta doar ce s-a lansat până acum.
• În primul trimestru vom mai avea în jur de 20 de apeluri cu cel puţin 1 miliard de euro. Aici vorbim de programele regionale, de programul de dezvoltare durabilă şi de programul de tranziţie justă.
• Pe programul de Tranziţie Justă sunt peste 2 miliarde de euro care vor sprijini 6 judeţe din România în acest process de tranziţie. Scopul finanţării din acest program îl reprezintă menţinerea locurilor de muncă pentru întreprinderile care vor fi sprijinite sau către crearea de locuri de muncă noi. Nu trebuie să uităm că acest lucru trebuie să primeze.
• Am început un parteneriat cu AJOFM-urile, pentru că trebuie să existe o mapare în cele şase judeţe incidente programului de Tranziţie Justă, Gorj, Hunedoara, Mureş, Prahova, Galaţi şi Dolj. Bazându-ne pe această coalborare cu AJOFM-urile vor urma şi training-uri de reprofesionalizare, reskilling, upskilling.
• Prin PNRR există în componenta Valul Renovării o zonă de training pentru cei care lucrează în zona de eficienţă energetică şi prin programul REPowerEU avem peste 10 milioane de euro pentru traininguri pentru cei din zona de energie verde.
• Ce avem prin programul de Tranziţie Justă sunt două proiecte pre-identificate pentru întreprinderi mari, Liberty Galaţi şi Azomureş, sunt două întreprinderi ETS care îşi rediversifică activitatea şi într-adevăr scopul principal este acela de a include hidrogenul în procesele celor două companii.
• Trebuie să ne concentrăm eforturile către această tranziţie accelerată şi justă a sectorului industrial spre energie verde. Şi spun justă pentru că trebuie să avem în vedere oamenii, deci fără să afectăm această componentă socială, oamenii care lucrează în toate aceste sectoare industrial. Acesta este primul element pe care trebuie să îl avem în vedere.